Read Biblia de la Blaj, 1795 Ioan 4 Bible Online

Ioan 4 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Ioan 4

¹Şi, cunoscând Domnul că eu auzit fariseii că Iisus mai mulţi ucenici decât Ioan face şi botează.

²(Măcar că Iisus însuşi nu boteza, ci ucenicii Lui),

³Au lăsat Iudeea şi au mers iarăşi în Galileea.

⁴Şi trebuia să treacă prin Samariia.

⁵Deci, au venit în cetatea Samariei, carea să chiiamă Sihar, aproape de satul care l-au dat Iacov fiiului său, Iosiv.

⁶Şi era acolo puţul lui Iacov. Iară Iisus, ostenit de cale, şedea acolo la puţ şi era ca Isus la al şeaselea ceas.

⁷Venit-au o muiare din Samariia, să ia apă. Zis-au ei Iisus: „Dă-Mi să beau”.

⁸(Că ucenicii Lui să duseasă în cetate să cumpere bucate).

⁹Deci, au zis Lui muiarea samarineancă: „Cum, Tu, fiind jidov, ceri să beai de la Mine, muiare samarineancă? Că jidovii nu să ating de samarineani”.

¹⁰Răspuns-au Iisus şi au zis ei: „De ai şti darul lui Dumnezeu şi Cine easte Carele grăiaşte ţie: «Dă-mi să beau», tu ai fi cerut de la Dânsul şi ţi-ar fi dat ţie apă vie”.

¹¹Zis-au Lui muiarea: „Doamne, nici ai cu ce scoate apă şi puţul easte adânc; dar apă vie de unde ai?

¹²Au, doară, Tu eşti mai mare decât Iacov, părintele nostru, carele au dat noao puţul acesta, din care şi el au beut şi feciorii lui şi dobitoacele lui?”

¹³Răspuns-au Iisus şi au zis ei: „Tot cel ce va bea din apa aceasta va înseta iarăşi.

¹⁴Iară cel ce va bea din apa carea Eu voiu da lui nu va însetoşa în veac. Ci apa carea voiu da lui va fi întru el izvor de apă curgătoare în viiaţa de veaci”.

¹⁵Zis-au cătră Dânsul muiarea: „Doamne, dă-mi această apă, ca nici să mai însătoşez, nici să mai viu aici să iau apă”.

¹⁶Zis-au ei Iisus: „Mergi şi chiiamă pre bărbatul tău şi vino aici”.

¹⁷Răspuns-au muiarea şi i-au zis Lui: „Nu am bărbat”. Zis-au ei Iisus: „Bine ai zis că: «Nu am bărbat»,

¹⁸Că cinci bărbaţi ai avut şi acum pre cine ai nu-ţi easte ţie bărbat. Iată, adevărat ai zis”.

¹⁹Zis-au Lui muiarea: „Doamne, văz că proroc eşti Tu.

²⁰Părinţii noştri în muntele acesta s-au închinat şi voi ziceţi că în Ierusalim easte locul unde să cade a să închina”.

²¹Zis-au ei Iisus: „Muiare, creade-Mă că va veni vreame când, nici în muntele acesta, nici în Ierusalim, vă veţi închina Tatălui.

²²Voi vă închinaţi cărui nu ştiţi. Noi ne închinăm Cărui ştim, că mântuirea din Iudeea easte.

²³Ci vine vreamea, şi acum easte, când închinătorii cei adevăraţi să vor închina Tatălui cu duhul şi cu adevărul, că şi Tatăl pre unii ca aceştia caută, carii să se închine Lui.

²⁴Duh easte Dumnezeu şi cine să închină Lui să cade să se închine cu duhul şi cu adevărul”.

²⁵Zis-au Lui muiarea: „Ştim că va să vie Mesia (Carele să chiiamă Hristos). Când va veni Acela, va spune noao toate”.

²⁶Zis-au ei Iisus: „Eu sânt, Cel ce grăiesc cu Tine”.

²⁷Şi atunci, au venit ucenicii Lui şi să mira căci grăia cu muiarea. Însă nimenea nu I-au zis: „Ce cauţi?”,sau: „Ce grăieşti cu dânsa?”

²⁸Iară muiarea au lăsat vadra sa şi au mers în cetate şi au zis oamenilor:

²⁹„Veniţi şi vedeţi pre omul carele mi-au spus mie toate câte am făcut. Au, doară, Acela easte Hristos?”

³⁰Deci, au ieşit din cetate şi venea la Dânsul.

³¹Iară, între aceastea, L-au rugat pre El ucenicii, zicând: „Dascale, mănâncă”.

³²Iară El au zis lor: „Eu am a mânca bucatele care voi nu le ştiţi”.

³³Iară ucenicii grăia între sine: „Au, doară, I-au adus Lui cineva să mănânce?”

³⁴Zis-au lor Iisus: „Mâncarea Mea easte ca să fac voia Celui ce M-au trimis pre Mine să săvârşesc lucrul Lui.

³⁵Au nu voi ziceţi că încă patru luni sânt şi săcerişul vine? Iată, zic voao, rădicaţi ochii voştri şi vedeţi holdele, că sânt albe şi aproape de seceriş.

³⁶Şi cel ce va secera plată va luoa şi va strânge rodul întru viiaţa veacilor, ca să să bucure dimpreună şi cel ce samănă şi cel ce seaceră.

³⁷Că de aceasta easte cuvântul cel adevărat, că altul easte cel ce samănă şi altul cel ce seaceră.

³⁸Eu v-am trimis pre voi să seceraţi unde voi nu v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit şi voi aţi întrat întru osteneala lor”.

³⁹Iară din cetatea aceaea mulţi au crezut într-Însul din samarineani, pentru cuvântul muierii carea mărturisea că: „Mi-au spus mie toate câte am făcut”.

⁴⁰Iară deacă au venit la Dânsul samari-neanii, L-au rugat ca să rămâie la ei. Şi au rămas acolo doao zile.

⁴¹Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui,

⁴²Iară muierii zicea că: „De acum nu pentru vorba ta creadem, că înşine am auzit şi ştim că Acesta easte adevărat Mântuitoriul lumii, Hristos”.

⁴³Iară după doao zile, au ieşit de acolo şi S-au dus în Galileea.

⁴⁴Că Însuşi Iisus au mărturisit că proroc în moşiia sa ci(n)ste nu are.

⁴⁵Deci, venind în Galileea, L-au priimit pre El galileeanii, că au fost văzut toate câte făcusă în Ierusalim la praznic; că şi ei venise Luca la praznic.

⁴⁶Venit-au, dară, Iisus iarăşi în Cana Galileii, unde au făcut apa vin. Şi era un om împărătesc, al căruia fiiu bolea în Capernaum.

⁴⁷Acesta, auzind că Iisus au venit din Iudeea în Galileea, mers-au la El şi L-au rugat ca să Să pogoară să tămăduiască pre fiiul lui, că era să moară.

⁴⁸Zis-au Iisus cătră el: „De nu veţi vedea seamen şi minuni, nu veţi creade”.

⁴⁹Zis-au cătră El omul împărătesc: „Doamne, pogoară mai înainte de ce moare fiiul mieu”.

⁵⁰Zis-au Iisus lui: „Pasă, că fiiul tău viu easte”. Şi au crezut omul cuvântului carele au zis lui Iisus şi s-au dus.

⁵¹Şi, când să pogorea el, slugile lui l-au întimpinat şi i-au spus, zicând că: „Feciorul tău easte viu”.

⁵²Şi i-au întrebat pre ei de ceasul în care i-au fost mai bine. Şi ei au zis lui că: „Ieri, în ceasul al şeaptelea, l-au lăsat frigurile”.

⁵³Deci, au cunoscut tatăl că acela au fost ceasul întru care au zis Iisus lui că: „Fiiul tău viu easte”. Şi au crezut el şi toată casa lui.

⁵⁴Acesta iarăşi al doilea semn au făcut Iisus, venind din Iudeea în Galileea.