Read Biblia de la Blaj, 1795 Ioan 5 Bible Online

Ioan 5 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Ioan 5

¹După aceastea, era sărbătoarea jidovilor şi s-au suit Iisus în Ierusalim.

²Şi easte în Ierusalim Lacul Oii, care să chiiamă ovreiaşte Vitezda, cinci foisşoare având.

³Întru acealea zăcea mulţime multă de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei.

⁴Că îngerul Domnului la vreame să pogorea în lac şi turbura apa. Şi carele întra întâiu după turburarea apei să făcea sănătos, ori de ce boală era ţinut.

⁵Şi era acolo un om, treizeci şi opt de ani având în boala sa.

⁶Pre acesta văzind Iisus zăcând şi cunoscând că, iată, multă vreame avea în boala sa, zis-au lui: „Vei să fii sânătos?”

⁷Răspuns-au Lui bolnavul: „Doamne, om nu am ca, deacă să va turbura apa, să mă bage în lac; deci, până când merg eu, altul înaintea mea să pogoară”.

⁸Zis-au Iisus lui: „Scoală, ia patul tău şi umblă”.

⁹Şi îndată s-au făcut sănătos omul şi şi-au luoat patul său şi umbla. Şi era sâmbătă întru acea zi.

¹⁰Deci, zicea jidovii celui vindecat: „Sâmbătă easte, nu să cade ţie a luoa patul”.

¹¹Iară el au răspuns lor: „Cel ce m-au făcut sânătos, Acela mi-au zis: «Ia-ţi patul tău şi umblă»”.

¹²Deci, l-au întrebat pre el: „Care easte omul cel ce ţi-au zis: «Ia-ţi patul tău şi umblă?»”

¹³Iară cel vindecat nu ştiia cine easte, că Iisus ieşisă din norodul carele era întru acel loc.

¹⁴După aceaea, l-au aflat pre el Iisus în besearică şi i-au zis lui: „Iată că te-ai făcut sânătos, de acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu fie ţie ceva mai rău”.

¹⁵Mers-au omul acela şi au vestit jidovilor că Iisus easte Carele l-au făcut pre el sănătos.

¹⁶Şi pentru aceasta gonea jidovii pre Iisus şi căuta să-L omoară pre El, căci făcea aceastea sămbăta.

¹⁷Iară Iisus le-au răspuns lor: „Tatăl Mieu până acum lucrează; şi Eu lucrez”.

¹⁸Deci, pentru aceasta, mai vârtos căuta jidovii pre El să-L ucidă, că nu numai dezlega sâmbăta, ci şi pre Dumnezeu zicea că-I easte Tată, tocma făcându-Să lui Dumnezeu.

¹⁹Iară Iisus au răspuns şi au zis lor: „Adevăr, adevăr zic voao, nu poate face Fiiul de la Sine nimica, de nu va vedea pre Tatăl făcând; că ceale ce face El, aceastea şi Fiiul aşijderea le face.

²⁰Că Tatăl iubeaşte pre Fiiul şi toate arată Lui, care le face El, şi mai mari lucruri decât aceastea va arăta Lui, ca să vă miraţi voi.

²¹Că, precum Tatăl scoală pre morţi şi-i înviiază, aşea şi Fiiul pre carii voiaşte îi înviiază.

²²Că Tatăl pre nimenea nu judecă, ci toată judecata o au dat Fiiului,

²³Ca toţi să cinstească pre Fiiul, cum cinstesc pre Tatăl. Cel ce nu cinsteaşte pre Fiiul, nu cinsteaşte pre Tatăl, Cel ce L-au trimis pre El.

²⁴Amin, amin zic voao, cel ce ascultă cuvântul Mieu şi creade întru Cel ce M-au trimis, are viiaţa veacilor şi la judecată nu va veni, ci au trecut din moarte în viiaţă.

²⁵Amin, amin zic voao, că va veni ceasul, şi acum easte, când morţii vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu şi carii vor auzi vor înviia.

²⁶Că, precum are Tatăl viiaţă întru Sine, aşea au dat şi Fiiului viiaţă să aibă întru Sine;

²⁷Şi puteare au dat Lui şi judecată să facă, căci Fiiu Omenesc easte.

²⁸Nu vă miraţi de aceasta, că vine ceasul întru care toţi cei ce sânt în mormânturi vor auzi glasul Lui,

²⁹Şi vor ieşi cei ce au făcut bine, întru înviiarea vieţii, iară cei ce au făcut reale, întru înviiarea osândirei.

³⁰Nu pociu să fac Eu de la Mine nimica; cum auz, judec; şi judecata Mea dreaptă easte, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Tatălui, Care M-au trimis pre Mine.

³¹De mărturisesc Eu de Mine, mărturiia Mea nu easte adevărată.

³²Altul easte carele mărturiseaşte de Mine; şi ştiu că adevărată easte mărturiia carea mărturiseaşte de Mine.

³³Voi aţi trimis la Ioan şi au mărturisit adevărul.

³⁴Iară Eu nu de la om iau mărturie, ci aceastea zic, ca voi să vă mântuiţi.

³⁵Acela era făclie arzind şi luminând, iară voi aţi vrut să vă bucuraţi într-un ceas în lumina Lui.

³⁶Iară Eu am mărturie mai mare de-cât a lui Ioan; că lucrurile care Mi le-au dat Tatăl ca să le săvârşesc, aceaste lucruri care Eu le fac mărturisesc de Mine că Tatăl M-au trimis.

³⁷Şi Tatăl, Carele M-au trimis, Acela au mărturisit de Mine. Nici glasul Lui nu L-aţi auzit vreaodată, nici chipul Lui nu L-aţi văzut.

³⁸Şi cuvântul Lui nu-l aveţi lăcuind întru voi, pentru că pre Carele L-au trimis El, Aceluia voi nu creadeţi.

³⁹Ispitiţi Scripturile, că voao vi să pare întru eale a avea viiaţa veacilor. Şi acealea sânt care mărturisesc de Mine.

⁴⁰Şi nu veţi să veniţi la Mine ca viiaţă să aveţi!

⁴¹Mărire de la oameni nu iau;

⁴²Ci v-am cunoscut pre voi, că dragostea lui Dumnezeu nu aveţi întru voi.

⁴³Eu am venit întru numele Părintelui Mieu şi nu Mă priimiţi; iară de va veni altul întru numele Său, pre acela veţi priimi.

⁴⁴Cum puteţi voi creade, mărire unul de la altul luând, şi mărirea care easte de la sângur Dumnezeu nu căutaţi?

⁴⁵Să nu vă pară că Eu voiu pârî pre voi la Tatăl. Easte cine pâreaşte pre voi, Moisi, întru carele voi nădăjduiţi.

⁴⁶Că, de aţi creade lui Moisi, aţi creade şi Mie, că el de Mine au scris.

⁴⁷Şi de nu creadeţi scripturilor lui, cum veţi creade cuvintelor Meale?”