Read Biblia de la Blaj, 1795 Faptele apostolilor 10 Bible Online

Faptele apostolilor 10 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Faptele apostolilor 10

¹Iară un bărbat oarecarele era în Chesariia, anume Cornilie, sutaş din ceata ce să chema italienească.

²Cucearnic şi temătoriu de Dumnezeu cu toată casa sa, şi făcând milostenii multe norodului şi rugându-să lui Dumnezeu totdeauna.

³Au văzut în vedenie, aiavea, ca la al noaolea ceas din zi, pre îngerul lui Dumnezeu intrând la sine şi zicându-i: „Cornilie!”

⁴Iară el, căutând la el şi înfricoşindu-să, au zis: „Ce e, Doamne?” Şi i-au zis lui: „Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit întru pomenire înaintea lui Dumnezeu.

⁵Şi acum, trimite în Iopi bărbaţi şi chiiamă pre oarecare Simon, carele să poricleaşte Petru.

⁶Acesta easte în sălaş la oarecare Simon, curălariul, a căruia easte casa lângă mare. Acesta va spune ţie ce trebuie să faci tu”.

⁷Şi deaca s-au dus îngerul cel ce grăia lui Cornilie, chemând doao slugi ale sale şi pre un ostaş cucearnic din cei ce era supt ascultarea lui,

⁸Şi spuindu-le lor toate, i-au trimis pre ei în Iopi.

⁹Şi a doao zi, mergând ei pre cale şi apropiindu-să de cetate, s-au suit Petru în casa cea de sus să se roage, în ceasul al şasălea.

¹⁰Şi fiind flămând, au vrut să guste şi, gătind ei, căzut-au preste el uimire.

¹¹Şi au văzut ceriul deschis şi pogorându-să preste sine un vas oarecare, ca o faţă de masă mare de pânză, de patru capete legată şi slobozită pre pământ.

¹²Întru care era toate ceale cu patru picioare ale pământului şi fierile şi ceale ce să târăsc şi pasările ceriului.

¹³Şi s-au făcut glas cătră el: „Sculându-te, Petre, junghe şi mănâncă”.

¹⁴Iară Petru au zis: „Nicidecum, Doamne, că niciodată n-am mâncat tot ce e necurat sau spurcat”.

¹⁵Şi glasul iarăşi, a doao oară, cătră el: „Ceale ce Dumnezeu au curăţit tu să nu le zici spurcate”.

¹⁶Şi aceasta s-au făcut de trei ori şi iarăşi s-au rădicat vasul în ceriu.

¹⁷Şi stând întru sine, îngăimăcit, Petru, ce ar putea să fie vedearea carea au văzut şi iată, bărbaţii cei trimişi de la Cornilie, întrebând şi găsind casa lui Simon, au stătut la poartă,

¹⁸Şi strigând, întreba de easte în sălaş acolo Simon, ce să poricleaşte Petru?

¹⁹Iară Petru, gândind de vedeare, i-au zis lui Domnul: „Iată, trei bărbaţi te caută pre tine.

²⁰Ci sculându-te, te pogoară şi mergi cu ei, nimica îndoindu-te, că Eu am trimis pre ei”.

²¹Şi pogorându-să Petru cătră bărbaţii cei trimişi de la Cornilie, au zis cătră ei: „Iată, eu sânt pre carele căutaţi. Ce pricină easte pentru carea aţi venit?”

²²Iară ei au zis: „Cornilie, sutaşul, bărbat drept şi temătoriu de Dumnezeu şi mărturisit de toată mulţimea neamului jidovesc, răspuns au luoat de la înger sfânt să te chiiame în casa sa şi să auză cuvinte de la tine”.

²³Deci, băgând pre ei înlăuntru, i-au priimit în sălaş. Iară a doao zi, Petru au ieşit cu ei; şi unii din fraţii cei din Iopi au mers cu el.

²⁴Şi, în ceaealaltă zi, au întrat în Chesariia, iară Cornilie era aşteptând pre ei, chemându-şi rudeniile sale şi pre priiatinii cei iubiţi.

²⁵Şi au fost când au întrat Petru, l-au întâmpinat Cornilie şi, căzând la picioarele lui, s-au închinat lui.

²⁶Iară Petru l-au rădicat pre el, zicând: „Scoală, şi eu însumi om sânt!”

²⁷Şi vorbind cu el, au întrat şi au aflat pre mulţi carii să adunasă.

²⁸Şi au zis cătră ei: „Voi ştiţi că e necuvios bărbatului jidovesc să se lipească sau să se apropie cătră cel de alt neam; şi mie Dumne-zeu mi-au arătat ca pre nici un om să nu zic spurcat sau necurat.

²⁹Pentru aceaea, şi fără de îndoire am venit, fiind chemat. Întrebu-vă, dară, pentru ce pricină m-aţi chemat?”

³⁰Şi Cornilie au zis: „Din zioa a patra până întru acest ceas eram ajunând, şi în al noaolea ceas, rugându-mă în casa mea şi, iată, un bărbat au stătut înaintea mea în haină luminată.

³¹Şi au zis: «Cornilie, auzitu-s-au rugăciunea ta şi milosteniile tale s-au pomenit înaintea lui Dumnezeu.

³²Trimite, dară, în Iopi şi chiiamă pre Simon, cel ce să poricleaşte Petru; acesta găzduiaşte în casa lui Simon, curălariul, lângă mare, care venind va spune ţie».

³³Deci, îndată am trimis la tine şi tu bine ai făcut venind. Acum, dară, noi toţi înaintea lui Dumnezeu sântem de faţă, să ascultăm toate câte sânt poruncite ţie de la Dumnezeu”.

³⁴Iară Petru, deşchizând gura, au zis: „Cu adevărat cunosc că Dumnezeu nu easte făţarnic.

³⁵Ci, în tot neamul, cel ce să teame de El şi face dreptate priimit easte înaintea Lui.

³⁶Cuvântul carele l-au trimis fiilor lui Israil, binevestind pace prin Iisus Hristos (Acesta easte al tuturor Domn).

³⁷Voi ştiţi cuvântul ce s-au făcut prin toată Iudeea, începând de la Galileea, după botezul carele l-au propoveduit Ioan.

³⁸Pre Iisus, Cel de la Nazaret, cum L-au uns Dumnezeu cu Duh Sfânt şi cu puteare, Carele au umblat bine făcând şi vindecând pre toţi cei împresuraţi de diiavolul, că Dumnezeu era cu Dânsul.

³⁹Şi noi sântem mărturii tuturor care le-au făcut şi în ţânutul iudeilor şi în Ierusalim, pre Carele L-au şi omorât, spânzurându-L pre lemn.

⁴⁰Pre Acesta Dumnezeu L-au înviiat a treia zi şi L-au dat să Se facă arătat.

⁴¹Nu tot norodului, ci noao, mărturiilor celor mai înainte rânduite de la Dumnezeu, carii am mâncat şi am beut împreună cu El, după ce au înviiat din morţi.

⁴²Şi au poruncit noao să propoveduim norodului şi să mărturisim că El easte rânduit de la Dumnezeu, Judecătoriu a viilor şi a morţilor.

⁴³De Acesta toţi prorocii mărturisesc că va luoa iertare păcatelor prin numele Lui tot cel ce va creade întru Dânsul”.

⁴⁴Încă grăind Petru cuvintele aceastea, au căzut Duhul Sfânt preste toţi cei ce auzea cuvântul.

⁴⁵Şi s-au spăimântat credincioşii cei dintru tăiarea împrejur, carii venisă cu Petru, că şi preste păgâni darul Duhului Sfânt s-au vărsat.

⁴⁶Că auzea pre ei grăind în limbi şi mărind pre Dumnezeu. Atunci au răspuns Petru:

⁴⁷„Au, doară, poate cineva a opri apa ca să nu să boteaze aceştia carii au luoat Duhul Sfânt ca şi noi?”

⁴⁸Şi au poruncit lor să se boteaze în numele Domnului Iisus. Atunci L-au rugat pre El ca să rămâie la ei vro câteva zile.