Read Biblia de la Blaj, 1795 Romani 14 Bible Online

Romani 14 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Romani 14

¹Şi pre cel slab întru credinţî priimiţi-l, nu spre pricirea întrebărilor.

²Că unul creade că va mânca toate, iară cel slab legume mănâncă.

³Cel ce mănâncă pre cel ce nu mănâncă să nu-l defaime, şi cel ce nu mănâncă pre cel ce mănâncă să nu-l judece,că Dumnezeu l-au priimit pre dânsul.

⁴Tu cine eşti, cel ce judeci pre sluga străină? Domnului său stă sau cade, şi va sta, că putearnic easte Dumnezeu să-l puie pre dânsul să stea.

⁵Că unul osibeaşte o zi de alta, iară altul judecă toate zilele aseamenea, fieştecarele întru a sa minte deplin să fie adeverit.

⁶Cel ce cunoaşte zioa Domnului o cunoaşte, şi cel ce nu cunoaşte zioa Domnului nu o cunoaşte; şi cel ce mănâncă Domnului mănâncă, că mulţămeaşte lui Dumnezeu, şi cel ce nu mănâncă Domnului nu mănâncă, şi mulţămeaşte lui Dumnezeu.

⁷Că nimenea din noi nu viiază şieşi şi nimenea nu-şi moare şieşi.

⁸Că, de trăim, Domnului trăim, şi de murim, Domnului murim. Drept aceaea, ori de trăim, ori de murim, ai Domnului sântem.

⁹Că pentru aceasta Hristos au şi murit şi S-au sculat şi au înviiat, ca să stăpânească şi pre cei vii şi pre cei morţi.

¹⁰Iară tu, ce judeci pre fratele tău? Sau ce urgiseşti pre fratele tău? Că toţi vom sta înaintea judecăţii lui Hristos.

¹¹Că scris easte: „Viu sânt Eu, zice Domnul, că Mie să va pleca tot genunchiul şi toată limba să va mărturisi lui Dumnezeu.

¹²Pentru aceaea, fieştecarele din noi de sine va da samă lui Dumnezeu.

¹³Deci, mai mult să nu judecăm unul pre altul, ci aceasta mai vârtos să judecăm, ca să nu punem împiedecare fratelui sau sminteală.

¹⁴Ştiu, şi bine adeverit sânt în Hristos Iisus, că nimic nu e spurcat prin sine, fără numai celui ce i se pare a fi ceva spurcat, aceaea aceluia easte spurcată.

¹⁵Iară de să întristează fratele tău pentru bucate, mai mult nu umbli după dragoste, nu piiarde cu bucatele tale pre acela, pentru carele Hristos au murit.

¹⁶Nu hulească, dar, binele vostru.

¹⁷Că nu easte împărăţiia lui Dumnezeu mâncare şi beutură, ci dreptate şi pace şi bucurie întru Duhul Sfânt.

¹⁸Că cel ce cu aceastea slujeaşte lui Hristos plăcut easte lui Dumnezeu şi ales la oameni.

¹⁹Drept aceaea, ceale ce sânt ale păcii să urmăm, şi ceale ce sânt spre zidirea unuia cătră altul.

²⁰Pentru mâncare nu strica lucrul lui Dumnezeu, că toate sânt curate, ci rău easte omului celui ce mănâncă prin facerea de sminteală.

²¹Bine easte a nu mânca carne, nici a bea vin, nici de care fratele tău să potigneaşte sau să sminteaşte sau slăbeaşte.

²²Tu credinţă ai, întru tine însuţi să o aibi înaintea lui Dumnezeu. Fericit easte cel ce nu să judecă pre sine întru ceaea ce aleage,

²³Iară cel ce să îndoiaşte cu gândul, deacă mănâncă, să osândeaşte, pentru că nu e din credinţă; că tot ce nu easte din credinţă păcat easte.