Read Biblia de la Blaj, 1795 Romani 2 Bible Online

Romani 2 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Romani 2

¹Pentru aceaea, nu ai ce să răspunzi, o, omule, tot cel ce judeci, că, întru ce judeci pre altul, pre tine însuţi te osândeşti, căci acealeaşi faci cel ce judeci.

²Iară ştim că judecata a lui Dumnezeu easte după adevăr asupra celor ce fac unele ca aceastea.

³Şi oare socoteşti aceasta, o, omule, carele judeci pre cei ce fac unele ca aceastea, şi tu însuţi faci acealea, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?

⁴Sau au nu bagi samă de bogăţiile bunătăţii Lui şi de îngăduinţa şi de îndelungă răbdarea Lui, necunoscând că bunătatea Lui te aduce la pocăinţă?

⁵Ci după împietrirea ta şi nepocăita inimă îţi agoniseşti mânie în zioa mâniei şi a descoperirei dreaptei judecăţi a lui Dumnezeu,

⁶Carele va răsplăti fieştecui după faptele lui.

⁷Adecă, celor ce prin răbdarea faptei bune caută mărire şi cinste şi nestricăciune, viiaţa veacinică,

⁸Iară celor prigonitori, carii să pun împrotiva adevărului şi să supun nedreptăţii, mânie şi urgie.

⁹Năcaz şi îmbulzală preste tot sufletul omului făcătoriu de rău, al jidovului, mai întâiu, şi al elinului;

¹⁰Mărirea şi cinstea şi pacea tot celui ce face binele: jidovului, mai întâiu, şi elinului.

¹¹Că nu easte făţărie la Dumnezeu.

¹²Căci câţi fără de leage au greşit fără de leage vor şi peri, şi câţi în leage au greşit prin leage să vor judeca.

¹³Că nu auzitorii legii sânt drepţi la Dumnezeu, ci făcătorii legii să vor îndrepta.

¹⁴Căci, când păgânii cei ce nu au leage din fire fac ale legii, aceia leage neavând, ei singuri îşi sânt leage.

¹⁵Carii arată fapta legii scrisă întru inimile sale, împreună mărturisindu-le lor cunoştinţa lor şi cugetele lor între sineşi pârându-să sau apărându-să,

¹⁶În zioa când va judeca Dumnezeu tainele oamenilor, după Bunăvestirea mea, prin Iisus Hristos.

¹⁷Iată, tu te chemi jidov şi te odihneşti în leage şi te lauzi în Dumnezeu,

¹⁸Şi cunoşti voia Lui şi a legii ceale mai bune, fiind învăţat din leage,

¹⁹Şi te nădăjduiaşti a fi povaţă orbilor, lumină celor dintru întunearec,

²⁰Îndreptătoriu celor neştiuţi, învăţătoriu pruncilor, având îndreptariul ştiinţii şi al adevărului în leage,

²¹Drept aceaea, tu, cel ce înveţi pre altul, pre tine căci nu te înveţi? Cel ce propoveduieşti să nu fure, căci furi?

²²Cel ce zici să nu curvească, căci curveşti? Cel ce urăşti idolii, tu furi ceale sfinte?

²³Cel ce te lauzi în leage, cu călcarea de leage pre Dumnezeu necinsteşti?

²⁴„Că numele lui Dumnezeu prin voi să huleaşte între neamuri”, precum easte scris.

²⁵Că tăiarea împrejur foloseaşte deacă păzeşti leagea, iară deacă eşti călcătoriu de leage, tăiarea ta împrejur să face netăiare împrejur.

²⁶Drept aceaea, de va păzi cel netăiat îm-prejur îndreptările legii, au nu să va socoti netăiarea lui împrejur în loc de tăiare împrejur?

²⁷Şi va judeca netăiarea împrejur cea din fire, carea plineaşte leagea, pre tine, carele, cu cartea şi cu tăiarea împrejur, eşti călcătoriu de leage.

²⁸Că nu cel din afară arătat easte jidov, nici cea din afară arătată în trup easte tăiare împrejur,

²⁹Ci cel dintru ascuns, acela easte jidov, şi tăiare împrejur a inimii întru duhul, iară nu prin scriptură, a căruia nu easte lauda de oameni, ci de la Dumnezeu.