Read Biblia de la Blaj, 1795 Corinteani 1 3 Bible Online

Corinteani 1 3 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Corinteani 1 3

¹Şi eu, fraţilor, nu am putut grăi voao, ca celor duhovniceşti, ci ca celor trupeşti, ca unor prunci în Hristos.

²Cu lapte v-am hrănit pre voi, iară nu cu bucate, că nu puteaţi, ci încă nici acum nu puteţi.

³Că încă trupeşti sânteţi, căci când easte întru voi râvnă şi prigonire şi împărecheri, au nu sânteţi trupeşti? Şi au nu după om umblaţi?

⁴Căci când zice cineva: „Eu sânt a lui Pavel”, iară altul: „Eu sânt a lui Apolos”, au nu sânteţi trupeşti?

⁵Cine, dară, easte Pavel? Şi cine easte Apolos? Numai slujitori, prin carii aţi crezut.

⁶Şi fieştecăruia, precum Domnul i-au dat, eu am sădit, Apolos au udat, iară Dumnezeu au făcut creaşterea.

⁷Pentru aceaea, nici cel ce sădeaşte easte ceva, nici cel ce udă, ci Dumnezeu, Cel ce dă creaşterea.

⁸Însă cel ce sădeaşte şi cel ce udă unul sânt, şi fieştecarele va luoa plata sa după osteneala sa.

⁹Că ai lui Dumnezeu împreună lucrători sântem, a lui Dumnezeu arătură, a lui Dumnezeu zidire sânteţi.

¹⁰După darul lui Dumnezeu, cel dat mie, ca un înţelept meşter mai mare temelie am pus, iară altul zideaşte, însă fieştecarele să socotească cum va zidi.

¹¹Că alt temeiu nimenea nu poate pune, afară de Cel ce easte pus, Carele easte Iisus Hristos.

¹²Iară de zideaşte cineva pre temeiul acesta aur, argint, pietri scumpe, leamne, fân, trestie,

¹³Al fieştecui lucru arătat va fi, că zioa îl va arăta, pentru că în foc să va descoperi; şi a fieştecui faptă, în ce chip easte, focul o va lămuri.

¹⁴Şi a cui faptă va rămânea, ce au zidit, plată va luoa.

¹⁵Iară a cui faptă să va arde, să va păgubi. Iară el însuşi să va mântui, însă aşea, ca prin foc.

¹⁶Au nu ştiţi că besearică lui Dumnezeu sânteţi şi Duhul lui Dumnezeu lăcuiaşte întru voi?

¹⁷De va strica cineva Casa lui Dumnezeu, strica-l-va pre acela Dumnezeu; că besearica lui Dumnezeu sfântă easte, carea sânteţi voi.

¹⁸Nimenea pre sine să nu să înşeale; de să pare cuiva între voi că easte înţelept în veacul acesta, nebun să se facă, ca să fie înţelept.

¹⁹Că înţelepciunea lumii aceştiia nebunie easte la Dumnezeu; că scris easte: „Cel ce prinde pre cei înţelepţi întru înţelepciunea lor”.

²⁰Şi iară: „Domnul cunoaşte cugetele înţelepţilor că sânt deşearte”.

²¹Drept aceaea, nimenea să nu să laude între oameni, că toate ale voastre sânt:

²²Ori Pavel, ori Apolos, ori Chifa, ori lumea, ori viiaţa, ori moartea, ori aceaste de acum, ori ceale viitoare, toate ale voastre sânt.

²³Iară voi, a lui Hristos, iară Hristos, a lui Dumnezeu.