Read Biblia de la Blaj, 1795 Corinteani 2 11 Bible Online

Corinteani 2 11 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Corinteani 2 11

¹Încă de aţi fi suferit puţin neînţelepţiia mea, ci tot să mă suferiţi!

²Că vă iubesc pre voi cu mare dragostea lui Dumnezeu, că v-am logodit unui bărbat, fecioară curată să vă puiu înaintea lui Hristos.

³Ci mă tem ca nu cumva, precum şearpele au înşălat pre Eva cu vicleşugul său, aşa să se strice şi minţile voastre de cătră adeverinţa cea întru Hristos.

⁴Că de ar veni cineva să propoveduiască pre alt Iisus, pre carele nu am propoveduit, sau de aţi luoa alt duh, care nu aţi luoat, sau altă Evanghelie, carea nu aţi priimit, bine l-aţi suferi.

⁵Că socotesc cum că cu nimic nu sânt mai de jos decât apostolii cei mai mari.

⁶Că de sânt şi prost cu cuvântul, iară nu cu ştiinţa; ci pretutindinea am fost arătaţi întru toate la voi.

⁷Au, doară, păcat am făcut smerindu-mă pre mine, ca voi să vă înălţaţi? Că în dar am propoveduit Evangheliia lui Hristos voao?

⁸Alte besearici am jefuit, luând de cheltuială, ca să vă slujesc voao; şi venind la voi şi fiind lipsit, nimărui nu am făcut supărare.

⁹Că lipsa mea o au plinit fraţii carii venisă de la Machidoniia, şi întru toate m-am păzit pre mine voao fără de supărare şi mă voiu păzi.

¹⁰Easte adevărul lui Hristos întru mine, că lauda aceasta nu să va opri de mine în laturile Ahaiei.

¹¹Pentru ce? Pentru că, doară, nu vă iubesc pre voi? Dumnezeu ştie.

¹²Iară de fac, încă voiu face, ca să taiu pricina celor ce poftesc pricină, ca întru ceaea ce să laudă să se afle ca şi noi.

¹³Că de acest fealiu sânt apostolii cei mincinoşi, lucrători, înşălători, închipuindu-să în chipul apostolilor lui Hristos.

¹⁴Şi nu e minune că însuşi satana să preface în îngerul luminei.

¹⁵Nu easte, dară, lucru mare de să prefac şi slujitorii lui ca slujitorii dreptăţii, a cărora sfârşit va fi după faptele lor.

¹⁶Iară zic, ca să nu mă socotească cineva că sânt fără de minte; iară de nu, priimiţi-mă măcar ca pre un neînţălept, ca puţin ceva să mă laud şi eu.

¹⁷Iară ce grăiesc nu grăiesc după Domnul, ci ca întru neînţălepţie în statul acesta al laudei.

¹⁸De vreame ce mulţi să laudă după trup, şi eu mă voiu lăuda.

¹⁹Că bucuroşi suferiţi pre cei neînţălepţi, fiind voi înţălepţi.

²⁰Că suferiţi de vă supune cineva robiei, de vă mănâncă cineva, de vă ia cineva, de să înalţă cineva, de vă bate cineva preste obraz.

²¹Defăimându-vă, zic, ca cum noi am fi neputincioşi. Întru ce îndrăzneaşte cineva (întru neînţălepţie, zic), îndrăznesc şi eu.

²²De sânt evrei, şi eu; de sânt israilteani, şi eu; sămânţa lui Avraam de sânt, şi eu.

²³De sânt slugi a lui Hristos (nu ca un înţelept grăiesc), mai ales eu; întru oste-neale mai mult, în bătăi preste măsură, în temniţă mai mult, în morţi de multe ori.

²⁴De la jidovi, de cinci ori câte patruzeci fără una am luoat.

²⁵De trei ori cu toiage am fost bătut. O dată am fost împroşcat cu pietri, de trei ori s-au sfărmat corabiia cu mine, o noapte şi o zi întru adânc am petrecut.

²⁶În călătorii adease, cu primejdii în ape, în năcazuri de cătră tâlhari, în necazuri de cătră neam, în necazuri de cătră păgâni, în nevoi în cetăţi, în nevoi în pustie, cu primejdie în mare, în nevoi între fraţii cei mincinoşi;

²⁷În osteneale şi în supărare, în pri-vegheri de multe ori, în foame şi în seate, în posturi de multe ori, în frig şi în golătate.

²⁸Fără de ceale din afară; năvălire asupra mea în toate zilele şi grije de toate besearicile.

²⁹Cine e neputincios, şi eu să nu fiu neputincios? Cine să sminteaşte, şi eu să nu mă aprinz?

³⁰De mi să cade să mă laud, de neputinţele meale mă voiu lăuda.

³¹Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce easte binecuvântat în veaci, ştie că nu minţ.

³²În Damasc, mai-marele norodului a lui Areta, împăratul, păzea cetatea Damascului, vrând să mă prinză.

³³Şi pre o fereastră întru o coşniţă m-am slobozit preste zid şi am scăpat din mâinile lui.