Read Biblia de la Blaj, 1795 Galateani 4 Bible Online

Galateani 4 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Galateani 4

¹Iară zic: În câtă vreame moşteanul prunc easte, nimic nu să osăbeaşte din slugă, măcar de easte srăpân tuturor.

²Ci supt ispravnici şi supt păzitori easte, până la vreamea cea rânduită de tatăl său.

³Aşea şi noi, când eram prunci supt stihiile lumii, eram robiţi.

⁴Iară deaca au venit plinirea vremii, au trimis Dumnezeu pre Fiiul Său, Cel născut din muiare, Carele S-au făcut supt Leage.

⁵Ca pre cei de supt Leage să-i răscumpere, ca să luom priimirea fiiască.

⁶Iară căci sânteţi fii, au trimis Dumne-zeu pre Duhul Fiiului Său în inimile voas-tre, Carele strigă: „Ava, Părinte!”

⁷Pentru aceaea, iată, nu mai eşti rob, ci fiiu, iară de eşti fiiu, şi moştean eşti lui Dumnezeu, prin Hristos.

⁸Ci atunci, necunoscând pre Dumnezeu slujeaţi celor ce din fire nu sânt dumnezei.

⁹Iară acum, după ce aţi cunoscut pre Dumnezeu, şi mai ales fiind cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă întoarceţi iară la ceale slabe şi sărace stihii, cărora iară de iznov veţi să le slujiţi?

¹⁰Zilele păziţi, şi lunile şi vremile şi anii.

¹¹Temu-mă de voi, ca nu cumva în zădar să mă fiu ostenit la voi.

¹²Fiţi precum sânt şi eu, că şi eu încă sânt ca voi. Fraţilor, rogu-vă pre voi, întru nimic nu mi-aţi făcut strâmbătate.

¹³Iară ştiţi că, prin slăbiciunea trupului, am propoveduit voao întâiu.

¹⁴Şi ispita mea, carea era în trupul mieu, nu o aţi defăimat, nici o aţi lăpădat, ci ca pre un înger a lui Dumnezeu m-aţi priimit, şi ca pre Hristos Iisus.

¹⁵Carea, dară, era fericirea voastră? Că mărturisesc voao că, de ar fi fost cu putinţă, ochii voştri scoţindu-i i-aţi fi dat mie.

¹⁶Deci, dară, au vrăjmaş m-am făcut voao, grăindu-vă adevărul?

¹⁷Vă răvnesc ei pre voi, cu bine, ci vor să ne osibească pre noi, ca să urmaţi lor.

¹⁸Iară bine e a urma pururea în lucru bun, şi nu numai când sântem de faţă la voi.

¹⁹Feţii miei, pre carii iarăşi cu dureare vă nasc, până ce să va închipui Hristos întru voi!

²⁰Şi aş vrea să fiu acum la voi şi să-mi schimb glasul mieu, că mă îndoiesc de voi.

²¹Spuneţi-mi, cei ce veţi a fi supt Leage, Leagea nu o ascultaţi?

²²Că scris easte că Avraam doi feciori au avut, unul din slujnică, iară altul din cea slobodă.

²³Ci cel din slujnică după trup s-au născut, iară cel din cea slobodă, după făgăduinţă.

²⁴Carii au altă înţăleagere, că aceastea sânt doao legi: una din Muntele Sinaii, carea naşte spre robie, carea easte Agar;

²⁵Că Agar Muntele Sinaii easte, în Araviia, şi să alătură cu Ierusalimul cest de acum şi slujeaşte cu fiii săi;

²⁶Iară Ierusalimul cel de sus slobod easte, care easte mumă noao, tuturor.

²⁷Că scris easte: „Veseleaşte-te cea stearpă, carea nu naşti; glăsuiaşte şi strigă, ceaea ce nu ai dureare, că mai mulţi sânt fiii ceii lăsate, decât a ceii ce are bărbat”.

²⁸Iară noi, fraţilor, după Isaac, fiii făgăduinţii sântem.

²⁹Ci, precum atunci cel ce să născusă după trup gonea pre cel duhovnicesc, aşa şi acum.

³⁰Dară ce zice Scriptura? „Scoate pre slujnica şi pre feciorul ei, că nu va moşteni feciorul slujnicii, cu feciorul ceii slobode”.

³¹Drept aceaea, fraţilor, nu sântem feciorii slujnicii, ci a ceii slobode.