Read Biblia de la Blaj, 1795 Filipiseani 3 Bible Online

Filipiseani 3 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Filipiseani 3

¹Drept aceaea, fraţilor, bucuraţi-vă întru Domnul. Aceastea a scrie voao nu-mi easte cu leane, iară voao de folos.

²Păziţi-vă de câni, păziţi-vă de lucrătorii cei răi. Păziţi-vă de tăiare.

³Că noi sântem tăiarea împrejur, carii cu Duhul slujim lui Dumnezeu şi ne lăudăm întru Hristos Iisus şi nu ne nădăjduim în trup.

⁴Măcar că şi eu am nădeajde în trup; de să socoteaşte cineva, altul, că nădăjduiaşte în trup, eu mai vârtos!

⁵Tăiat fiind împrejur, a opta zi, din sămânţa lui Israil, din neamul lui Veniamin, jidov din jidovi, după leage fariseu;

⁶După râvnă, goneam besearica; după dreptatea carea e în Leage făcându-mă făr’ de prihană.

⁷Ci ceale ce era mie dobânzi, acealea le-am socotit pentru Hristos pagubă.

⁸Iară mai vârtos le socotesc să-şi fie toate pagubă, pentru înălţimea cunoştinţii lui Hristos Iisus, Domnului mieu, pentru Carele de toate m-am păgubit şi le socotesc gunoaie, ca să dobândesc pre Hristos,

⁹Şi să mă aflu întru El neavând dreptatea mea, carea e din Leage, ci carea easte prin credinţa lui Hristos, ceaea ce easte de la Dumnezeu dreptate întru credinţă,

¹⁰Ca să-L cunosc pre El şi putearea învierii Lui şi împărtăşirea patimilor Lui, închipuindu-mă morţii Lui,

¹¹Ca, doară, cumva aş ajunge la înviiarea morţilor.

¹²Nu că, doară, am luoat, sau, doară, sânt desăvârşit, ci alerg, doară voiu prinde întru ce sânt şi prins de Hristos Iisus.

¹³Fraţilor, eu încă nu mă socotesc să fiu ajuns.

¹⁴Ci numai una, ceale dindărăpt uitân-du-le şi la ceale dinainte tinzindu-mă, la semn alerg, la răsplătirea chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus.

¹⁵Câţi, dară, desăvârşit sântem, aceasta să gândim, iară deşi gândiţi într-alt chip, şi aceasta Dumnezeu va descoperi voao.

¹⁶Însă la carea am ajuns, cu acea îndrep-tare să vieţuim, una să gândim.

¹⁷Fiţi următori mie, fraţilor, şi vă uitaţi la cei ce aşa umblă, precum aveţi pre noi pildă.

¹⁸Că mulţi umblă de carii de multe ori am zis voao; iară acum şi plângând zic că sânt vrăjmaşi crucii lui Hristos.

¹⁹A cărora sfârşit easte perirea, al cărora dumnezeu easte pântecile şi mărirea întru ruşinea lor, carii ceale pământeşti gândesc.

²⁰Că petreacerea noastră în ceriuri easte, de unde şi pre Mântuitoriul aşteptăm, pre Domnul nostru Iisus Hristos,

²¹Carele va schimba chipul trupului sme-reniei noastre, ca să fie în chipul trupului mărirei Lui, după lucrarea, ca să poată El şi supune Şieşi toate.