Read Biblia de la Blaj, 1795 Evrei 11 Bible Online

Evrei 11 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Evrei 11

¹Iară credinţa easte adeverirea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute.

²Că întru aceasta sânt mărturisiţi cei de demult.

³Prin credinţă priceapem că s-au întemeiat veacurile cu cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din ceale nevăzute ceale ce să văd.

⁴Cu credinţa, mai multă jertvă Avel decât Cain au adus lui Dumnezeu, pentru carea au fost mărturisit că au fost drept, mărturisind Dumnezeu de darurile lui şi, pentru aceaea, după ce au murit, încă grăiaşte.

⁵Cu credinţa Enoh s-au mutat, ca să nu vază moarte, şi nu s-au aflat, pentru că l-au mutat pre el Dumnezeu, că mai înainte de mutarea lui au fost mărturisit că au plăcut lui Dumnezeu.

⁶Iară făr’ de credinţă nu easte cu putinţă a plăcea lui Dumnezeu, că deatoriu easte cel ce să apropie la Dumnezeu să crează cum că easte şi celor ce-L caută pre El easte dătătoriu de plată.

⁷Prin credinţă, răspuns luând Noe despre ceale care încă nu era văzute, temându-să, au făcut corabie spre mântuirea casii sale, prin carea au osindit lumea şi dreptăţii ceii după credinţă s-au făcut moştean.

⁸Cu credinţa, cel ce s-au chemat Avraam au ascultat, de au ieşit la locul care era să-l ia întru moştenire şi au ieşit neştiind unde mearge.

⁹Cu credinţa au mers Avraam la Pământul Făgăduinţii, ca la un [1] strein în corturi lăcuind cu Isaac şi cu Iacov, cu cei dimpreună moştenitori ai aceiiaşi făgăduinţă;

¹⁰Că aştepta cetatea, carea are temelie, a căriia meşter şi făcătoriu easte Dumnezeu.

¹¹Cu credinţa, şi însa Sara puteare spre zămislirea seminţii au luoat şi preste vreamea vârstei au născut, de vreame ce au socotit că credincios easte Cel ce au făgăduit.

¹²Pentru aceaea, şi dintru unul, şi acela încă mai mort fiind, s-au născut „ca stealele ceriului cu mulţimea şi ca năsipul cel făr’ de număr de pre lângă mare”.

¹³Prin credinţă, aceştia toţi au murit, neluând făgăduinţele, ci de departe văzindu-le şi închinându-se lor şi mărturisind că streini şi nemearnici sânt pre pământ.

¹⁴Că cei ce grăiesc unele ca aceastea arată că moştenire caută.

¹⁵Şi de ş-ar fi adus aminte de aceaea dintru carea ieşise, avea vreame să se întoarcă.

¹⁶Iară acum, de cea mai bună doresc, adecă de cea cerească. Pentru aceaea, nu să ruşinează de aceaea Dumnezeu a Să chema Dumnezeul lor, că le-au gătit lor cetate.

¹⁷Cu credinţa au adus Avraam pre Isaac, când au fost ispitit, şi pre cel unul născut aducea jertvă, carele luoasă făgăduinţele.

¹⁸Cătră carele s-au zis că „Întru Isaac să va numi ţie sămânţa”.

¹⁹Socotind că putearnic easte Dumnezeu şi din morţi a scula, pentru aceaea, pre acela şi spre pildă l-au luoat.

²⁰Cu credinţa de ceale viitoare au blagoslovit Isaac pre Iacov şi pre Isav.

²¹Cu credinţa, Iacov, murind, au blagoslovit pre fieştecarele fecior a lui Iosiv şi s-au închinat pre vârful toiagului lui.

²²Cu credinţa, Iosiv, murind, au făcut pomenire de ieşirea fiilor lui Israil şi pentru oasele sale au poruncit.

²³Cu credinţa, Moisi, când s-au născut, trei luni au fost ascuns de părinţii săi, căci l-au văzut prunc frumos şi nu s-au temut de porunca împăratului.

²⁴Cu credinţa, Moisi, mare făcându-să, s-au lepădat a să zice fecior featei lui Faraon,

²⁵Şi mai bine au ales a pătimi cu norodul lui Dumnezeu, decât a avea dulceaţa păcatului cea trecătoare.

²⁶Mai mare bogăţie decât vistieriile Eghiptului socotind a fi ocara lui Hristos, că să uita la răsplătire.

²⁷Cu credinţa, au lăsat Eghiptul, netemându-să de urgiia împăratului, că pre Cel nevăzut ca cum L-ar fi văzut, Îl aştepta.

²⁸Cu credinţa, au făcut Paştile şi vărsarea sângelui, care pierdea pre cei întâiu născuţi, să nu să atingă de dânşii.

²⁹Cu credinţa, au trecut Marea Roşie ca pre uscat, a căriia ispită luând eghipteanii, s-au înecat.

³⁰Cu credinţa, zidurile Ierihonului au căzut, cu încungiurarea cea din şeapte zile.

³¹Cu credinţa, Raav, curva, nu au perit împreună cu cei neascultători, priimind iscoadele cu pace.

³²Şi încă ce voiu mai zice, că nu-mi ajunge vreame a spune de Ghedeon şi de Varah şi de Sampson şi de Ieftae şi de David şi de Samuil şi de proroci,

³³Carii, prin credinţă, biruit-au împărăţii, lucrat-au dreptate, dobândit-au făgăduinţele, astupat-au gurile leilor,

³⁴Stâns-au putearea focului, scăpat-au de ascuţitul sabiei, întăritu-s-au din slăbiciune, făcutu-s-au tari în războaie, întors-au taberile străinilor în fugă;

³⁵Luoat-au muierile dintru înviiare pre morţii săi; şi unii s-au muncit, nepriimind slobozirea, ca să dobândească mai bună înviiare;

³⁶Iară alţii prin batjocură şi prin bătăi au luoat ispită, încă şi în legături şi în temniţe;

³⁷Ucişi au fost cu pietri, herestuitu-s-au, ispitiţi au fost cu ucidere de sabie, au murit, umblat-au în cojoace şi în piei de capre, lipsiţi fiind, năcăjiţi, de rău supăraţi,

³⁸(Cărora nu era lumea vreadnică) în pustii rătăcind şi în munţi şi în peşteri şi în crepăturile pământului.

³⁹Şi aceştia toţi mărturisiţi fiind prin credinţă, nu au luoat făgăduinţa.

⁴⁰Dumnezeu, ceva mai bun pentru noi mai înainte văzind ca să nu ia făr’ de noi săvârşirea.