Read Biblia de la Blaj, 1795 Petru 2 1 Bible Online

Petru 2 1 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Petru 2 1

¹Simon Petru, sluga şi apostolul lui Iisus Hristos, celor ce au dob’ndit împreună cu noi credinţă întocma cinstită, întru dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Iisus Hristos.

²Dar, voao, şi pace să se înmulţească întru cunoştinţa lui Dumnezeu şi a lui Iisus Hristos, Domnului nostrum!

³Precum noao, dumnezeiască putearea Lui, toate ceale ce sânt spre viiaţă şi spre buna-credinţă ne-au dat, prin cunoştinţa Celui ce ne-au chemat pre noi, prin mărire şi prin fapta cea bună,

⁴Prin Care ceale scumpe şi mari făgăduinţe s-au dăruit noao, ca prin aceastea să vă faceţi părtaşi dumnezăieştii firi, fugind de stricăciunea poftii ceii din lume.

⁵Şi singură toată nevoinţa aceasta puind, să arătaţi întru credinţa voastră faptă bună, iar în fapta bună, ştiinţă;

⁶Iară în ştiinţă, înfrânare; iară în înfrânare, răbdare; iară în răbdare, buna creştinătate;

⁷Iară întru creştinătate, iubirea de fraţi; iară întru iubirea de fraţi, dragoste.

⁸Că aceastea întru voi fiind şi înmulţindu-să, nu înzădarnici, nici făr’ de roadă vor face pre voi spre cunoştinţa Domnului nostru Iisus Hristos.

⁹Că cel ce nu are aceastea orb easte, nevăzând departe, uitare luând de curăţiia păcatelor sale celor de demult.

¹⁰Pentru aceaea, fraţilor, mai vârtos vă ne-voiţi ca să faceţi adevărată chemarea şi aleagerea voastră, că, aceastea făcând, nu veţi greşi niciodată.

¹¹Că aşea din destul să va da voao întrare întru veacinica împărăţie a Domnului nostru şi Mântuitoriului Iisus Hristos.

¹²Pentru aceasta, nu mă voiu lenevi a vă aduce voao aminte pururea de aceastea, măcar că şi ştiţi şi sânteţi întăriţi întru adevărul acesta.

¹³Iară drept a fi mi să pare până când sânt întru acest trup a vă deştepta pre voi cu aducere-aminte,

¹⁴Ştiind că aproape easte lăpădarea trupului mieu, precum şi Domnul nostru Iisus Hristos mi-au spus mie.

¹⁵Iară mă voiu nevoi şi pururea a vă avea credinţă întocma cinstită, întru pre voi după ieşirea mea, ca să faceţi pomenire de aceastea.

¹⁶Că nu urmând basnelor celor meşte. şugite am spus voao putearea şi venirea Domnului nostru Iisus Hristos, ci singuri văzători fiind măririi Aceluia.

¹⁷Că au luat de la Dumnezeu-Tatăl cinste şi mărire, glas ca acesta venind cătră Dânsul de la mărirea cea mult putearnică: „Acesta easte Fiiul Mieu cel Iubit, întru Carele bine am voit”.

¹⁸Şi acest glas noi l-am auzit din ceriu pogorându-să, fiind cu Dânsul în muntele cel sfânt.

¹⁹Şi avem prea tare cuvântul prorocesc, la care bine faceţi uitându-vă ca la o lumină ce străluceaşte în loc întunecos, până când va lumina zioa şi va răsări luceafărul în inimile voastre.

²⁰Aceasta mai înainte ştiind, că toată prorociia Scripturii după a sa tălmăcire nu easte.

²¹Că nu prin voia oamenilor s-au făcut cândva prorocie, ci fiind luminaţi de Duhul Sfânt au grăit oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu.