Read Biblia de la Blaj, 1795 Judecătorii 9 Bible Online

Judecătorii 9 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Judecătorii 9

¹Şi s-au dus Avimeleh, feciorul lui Ierovaal, în Sihem, la fraţii mumă-sa şi au grăit cătră ei şi cătră toată rudeniia casii tatălui maicii sale, zicând:

²„Grăiţi întru urechile tuturor bărbaţilor sihemeani: «Ce vă easte mai bine voao, să vă stăpânească şeaptezeci de bărbaţi, toţi feciorii lui Ierovaal, sau să vă stăpânească un bărbat? Şi vă aduceţi aminte că osul vostru şi carnea voastră sânt eu»”.

³Şi au grăit pentru el fraţii mumei lui întru urechile tuturor bărbaţilor din Sihem toate cuvintele aceastea, şi au plecat inimile lor după Avimeleh, pentru că au zis: „Fratele nostru easte”.

⁴Şi i-au dat lui şeaptezeci de arginţi din casa lui Vaal Verit, şi au năimit cu ei Avimeleh bărbaţi săraci şi fără de lăcaş, şi au mers după dânsul.

⁵Şi au întrat în casa tătâne-său, în Efrata, şi au omorât pre fraţii săi, pre feciorii lui Ierovaal, şeaptezeci de bărbaţi, pre o piiatră, şi au rămas Ioatam, feciorul cel mai tinăr a lui Ierovaal, că s-au fost ascuns.

⁶Şi s-au adunat toţi bărbaţii sihemeanilor, şi toată casa lui Vitmaalo, şi, mergând, au pus pre Avimeleh împărat la stejarul care sta în Sihem.

⁷Şi s-au spus lui Ioatam, şi au mers şi au stătut în vârvul muntelui Garizin, şi şi-au râdicat glasul său, şi au plâns, şi le-au zis lor: „Ascultaţi-mă, bărbaţi sihemeani, ca aşea să vă asculte şi pre voi Dumnezeu.

⁸Mergând au mers leamnele să ungă împărat preste sine, şi au zis maslinului: «Împărăţeaşte preste noi».

⁹Şi le-au răspuns lor maslinul: «Nu voiu lăsa eu grăsimea mea, carea întru mine o au mărit Dumnezeu şi oamenii, şi să merg să împărăţăsc preste leamne».

¹⁰Şi au zis leamnele cătră smochin: «Vino de împărăţeaşte preste noi».

¹¹Şi le-au răspuns lor smochinul: «Nu voiu lăsa eu dulceaţa mea şi roada mea cea bună, şi să mă duc să împărăţăsc preste leamne».

¹²Şi au zis leamnele cătră viţă: «Vino de împărăţeaşte preste noi».

¹³Şi le-au răspuns viţa: «Nu voiu lăsa eu vinul mieu, veseliia lui Dumnezeu şi a oamenilor, şi să mă duc să împărăţăsc preste leamne».

¹⁴Şi au zis toate leamnele cătră spin: «Vino de împărăţeaşte preste noi».

¹⁵Şi au zis spinul cătră leamne: «De vreaţi cu adevărat să mă ungeţi împărat preste voi, veniţi de vă nădăjduiţi supt acoperirea mea. Iară de nu, să iasă foc din spini şi să mânce chedrii Livanului».

¹⁶Şi acum, deaca cu adevărat şi desăvârşit aţi făcut, şi aţi pus pre Avimeleh să împărăţască, şi aţi făcut bine cu Ierovaal şi cu casa lui, şi deaca aţi făcut ca să-i răsplătiţi binele, care vi l-au făcut mâna lui?

¹⁷Că s-au bătut tatăl mieu pentru voi, şi şi-au aruncat sufletul său departe, şi v-au mântuit pre voi din mâna lui Madiam,

¹⁸Şi voi v-aţi sculat astăzi pre casa tatălui mieu şi aţi omorât pre feciorii lui, şeaptezeci de bărbaţi pre o piiatră, şi aţi pus împărat pre Avimeleh, feciorul slujnicii lui, preste bărbaţii sichemeanilor, pentru că easte fratele vostru.

¹⁹Şi de aţi făcut adevărat şi drept cu Ierovaal şi cu casa lui în zioa aceasta, fiţi voi blagosloviţi şi să vă veseliţi întru Avimeleh, şi şi el să se vesealească întru voi.

²⁰Iară de nu, să iasă foc din Avimeleh, şi să mânce pre bărbaţii sichemeanilor şi casa lui Vitmaalo, şi să iasă foc din bărbaţii sichemeanilor şi din casa lui Vitmaalo, şi să amistuiască pre Avimeleh”.

²¹Şi au fugit Ioatam şi, dându-să în lature, au mers la Veira şi au lăcuit acolo pentru frica lui Avimeleh, fratelui său.

²²Şi au împărăţit Avimeleh preste Israil trei ani.

²³Şi au trimis Dumnezeu duh rău întră Avimeleh şi întră bărbaţii sichimilor, şi au urgisit bărbaţii sichimilor casa lui Avimeleh.

²⁴Ca să aducă nedreptatea celor şeaptezeci de fii a lui Ierovaal, şi sângele lor să-l puie pre Avimeleh, fratele lor, carele i-au omorât pre ei, şi preste bărbaţii sichimilor, carii l-au ajutat pre el, ca să omoară pre fraţii săi.

²⁵Şi i-au pus lui bărbaţii Sichimului paznici într-ascuns pre la capetele munţilor, şi prindea pre toţi cei ce călătorea pre acolo, şi s-au dat de ştire lui Avimeleh.

²⁶Şi au venit Gaal, feciorul lui Aved, şi fraţii lui, şi au trecut în Sichima, şi au nădăjduit întru dânsul bărbaţii Sichimului.

²⁷Şi, ieşind la ţarini, au cules viile sale, şi au stors strugurii, şi au făcut jocuri, şi întrând în casa Dumnezeului său au mâncat şi au beut, blăstămând pre Avimeleh.

²⁸Şi au zis Gaal, feciorul lui Aved: „Cine easte Avimeleh, şi cine easte feciorul Sihemei, ca să slujim lui? Au nu easte feciorul lui Ierovaal, şi Zevul, grijitoriul lui, robul lui, împreună cu bărbaţii lui Emor, tatăl lui Sihem? Şi ce să slujim noi lui?

²⁹Şi cine va da pre norodul acesta în mâna mea? Şi voiu muta pre Avimeleh, şi voiu zice lui Avimeleh: «Înmulţeaşte putearea ta şi ieşi afară!»”

³⁰Şi au auzit Zevul, mai-marele cetăţii, cuvintele lui Gaal, feciorului lui Aved, şi s-au mâniiat foarte.

³¹Şi pre ascuns au trimis soli la Avimeleh cu daruri, zicând: „Iată, Gaal, feciorul lui Aved, şi fraţii lui au veni în Sihem, şi au ocolit cetatea asupra ta.

³²Şi acum, scoală-te noaptea, tu şi norodul tău cel cu tine, şi pândeaşte dimineaţa în ţarină.

³³Şi va fi dimineaţă, o dată cu răsăritul soarelui, să mâneci şi să te tinzi asupra cetăţii, şi când va ieşi el şi norodul cel cu el afară la tine, fă-i lui câte va afla mâna ta”.

³⁴Şi s-au sculat Avimeleh şi tot norodul cel cu el noaptea, şi au pândit Sichima de patru părţi.

³⁵Şi au ieşit Gaal, feciorul lui Aved, şi au stătut la uşea porţii cetăţii, şi s-au sculat Avimeleh şi norodul cel cu el din pândiri.

³⁶Şi au văzut Gaal, feciorul lui Aved, pre norod şi au zis cătră Zevul: „Iată, norod să pogoară din vârvul munţilor”. Iară Zevul au zis cătră el: „Umbra copacilor vezi tu, ca cum ar fi oameni”.

³⁷Şi au adaos Gaal încă a grăi, şi au zis: „Iată, norod să pogoară despre mare, ţiindu-să de buricul pământului, şi o parte vine pre calea stejariului celor ce privesc [1], altă parte vine pre calea şesului Maonenim”.

³⁸Şi au zis cătră el Zevul: „Unde easte acum gura ta carea zicea: «Cine easte Avimeleh, ca să slujim lui?» Iată, acesta easte norodul, pre carele l-ai defăimat? Ieşi, dară, acum şi te bate cu el”.

³⁹Şi au ieşit Gaal înaintea bărbaţilor sichimilor, şi s-au bătut cu Avimeleh, şi l-au gonit pre el Avimeleh.

⁴⁰Şi au fugit de faţa lui, şi mulţi au căzut morţi până la poarta cetăţii.

⁴¹Şi au şezut Avimeleh în Arima, şi Zevul au scos pre Gaal şi pre fraţii lui, ca să nu lăcuiască în Sihem.

⁴²Şi au fost a doaoa zi, au ieşit norodul în ţarină, şi s-au spus lui Avimeleh.

⁴³Şi şi-au luat norodul şi l-au împărţit în trei părţi, şi au străjuit în ţarină, şi au privit, şi, iată, norod au ieşit din cetate, şi s-au sculat asupra lor, şi i-au bătut pre ei.

⁴⁴Şi Avimeleh şi mai-marii cei ce era cu el s-au întins şi au stătut la uşea porţii cetăţii, şi ceale doao turme s-au răvărsat preste toţi cei ce era în ţarini şi i-au bătut pre ei.

⁴⁵Iară Avimeleh toată zioa aceaea au dat războiu asupra cetăţii, şi au luat cetatea, şi pre norodul cel din ea l-au omorât, şi cetatea o au stricat şi au presărat preste ea sare.

⁴⁶Şi, auzind bărbaţii turnului Sichimului, au întrat toţi în tăriia casii făgăduinţii lui Vetil Verit.

⁴⁷Şi s-au spus lui Avimeleh că s-au strâns toţi bărbaţii turnului sichimilor.

⁴⁸Şi s-au suit Avimeleh în muntele Selmonului, şi tot norodul cel cu el, şi au luat Avimeleh săcurea în mâna sa şi au tăiat o sarcină de leamne, şi, râdicându-o, o au pus pre umărul său şi au zis cătră norodul cel cu el: „Ce m-aţi văzut pre mine făcând curând faceţi şi voi ca mine”.

⁴⁹Şi au tăiat şi ei fieştecarele o sarcină şi, râdicându-o, au mers după Avimeleh şi au pus leamnele preste tărie, şi au ars tăriia preste ei, şi au murit toţi bărbaţii turnului Sichimului, ca la o mie de bărbaţi, şi de muieri.

⁵⁰Şi s-au dus Avimeleh din Vetil Verit la Tivis, şi l-au încungiurat şi l-au luat.

⁵¹Şi era în mijlocul cetăţii turn tare, şi au fugit acolo toţi bărbaţii şi muierile, şi toate căpeteniile cetăţii, şi s-au închis acolo şi s-au suit în coperişul turnului.

⁵²Iară Avimeleh au venit până la turn bătându-să, şi s-au apropiiat la uşea turnului, ca să-l aprinză să arză cu foc.

⁵³Şi o muiare au aruncat o frâmtură de piiatră de râşniţă preste capul lui Avimeleh şi i-au spart capul.

⁵⁴Iară Avimeleh îndată au strigat pre sluga, carele purta armele lui, şi i-au zis: „Scoate sabiia ta şi mă omoară, ca nu cumva să se zică cândva: «Muiare l-au omorât pre el»”. Şi l-au junghiiat pre el sluga lui, şi au murit.

⁵⁵Şi, văzând bărbaţii lui Israil că au murit Avimeleh, fieştecarele s-au dus la casa sa.

⁵⁶Şi au întors Dumnezeu lui Avimeleh răul care l-au făcut tătâne-său, omorând pre cei şeaptezeci de fraţi ai săi.

⁵⁷Şi tot răul bărbaţilor Sihemului l-au întors Dumnezeu în capul lor, şi au venit preste ei blăstămul lui Ioatam, fiiului lui Ierovaal.