Read Biblia de la Blaj, 1795 Rut 2 Bible Online

Rut 2 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Rut 2

¹Şi Noemin avea un om rudenie bărbatului ei, şi omul acela era putearnic ca avuţie, din neamul lui Elimeleh, şi numele lui Vooz

²Şi au zis Rut Moaviteana cătră Noemin: „Mă duc în ţarină şi voiu aduna spicele care rămân pre urmă aceluia întru a cui ochi voiu afla har”. Şi au zis cătră ea: „Du-te, fiica mea”.

³Şi s-au dus, şi mergând aduna în ţarină pre urma săcerătorilor, şi s-au întâmplat de au nemerit la ţarina lui Vooz, carele era din rudeniia lui Elimeleh.

⁴Şi venind Vooz din Vitleem, au zis săcerătorilor: „Domnul cu voi”. Iară ei au răspuns lui: „Domnul să te blagoslovească”.

⁵Şi au zis Vooz pruncului său, celui ce era ispravnic preste săcerători: „Cine easte tinereaoa aceasta?”

⁶Şi au răspuns pruncul, cel ce era ispravnic preste săcerători, şi au zis: „Easte prunca moaviteana carea s-au întors cu Noemin din ţarina lui Moav.

⁷Şi au zis: «Să adun, şi să culeg după săcerători în znopi». Şi de când au venit, de astă-dimineaţă şi până seara, nu au odihnit în ţarină nimica”.

⁸Şi au zis Vooz cătră Rut: „Auzi, fiica mea, să nu mergi la altă ţarină să culegi, şi tu să nu te duci de aici, ci te împreună cu featele meale.

⁹Şi ia aminte la ţarină unde vor secera, şi mergi pre urma lor, că, iată, eu am poruncit slugilor ca să-ţi dea pace şi, cându-ţi va fi seate, mergi la vase şi bea de unde beau şi slugile”.

¹⁰Şi, căzind ea cu faţa sa la pământ, s-au închinat şi au zis cătră el: „De unde am aflat har întru ochii tăi, ca să mă cunoşti pre mine? Şi eu sânt străină?”

¹¹Şi au răspuns Vooz şi i-au zis: „Am auzit, câte ai făcut cu soacră-ta după ce au murit bărbatul tău, şi cum ai lăsat pre tatăl tău şi pre mumă-ta, şi pământul naşterii tale, şi ai mers la norodul pre carele mai înainte nu l-ai ştiut.

¹²Domnul să-ţi răsplătească ţie lucrul tău, şi să fie plata ta plină de la Domnul Dumnezeul lui Israil, la Carele ai venit să nădăjduieşti supt aripile Lui”.

¹³Iară ea au zis: „Am aflat har întru ochii tăi, doamne, că m-ai mângâiat şi ai grăit după inima slujnicii tale, şi, iată, eu nu sânt ca una din slujnicile tale”.

¹⁴Şi au zis ei Vooz: „Acum easte ceasul de mâncat, apropie-te aici şi mănâncă din pâinile meale, şi întinge pâinea ta în oţăt”. Şi au şezut Rut de laturea săcerătorilor, şi i-au dat ei Vooz pâine, şi au mâncat şi s-au săturat, şi i-au rămas.

¹⁵Şi s-au sculat să culeagă, şi au poruncit Vooz slugilor sale: „De va aduna şi pintră snopi, să nu o ruşinaţi.

¹⁶Încă şi într-adins aruncaţi-i ei din mănunchiurile voastre, şi o lăsaţi să-şi mănânce şi să culeagă, şi să nu o înfruntaţi”.

¹⁷Şi au adunat în ţarină până seara, şi au bătut care le-au adunat, şi au fost ca un ifi de orz.

¹⁸Şi, luându-l, au întrat în cetate, şi au văzut soacră-sa ceale ce au adunat, şi, aducând Rut, i-au dat ceale ce au rămas din carea s-au săturat ea.

¹⁹Şi i-au zis ei soacră-sa: „Unde ai adunat astăzi? Şi unde ai lucrat? Fie blagoslovit cel ce te-au cunoscut pre tine”. Şi au spus Rut soacră-sa unde au lucrat şi au zis: „Numele omului la carele am lucrat astăzi easte Vooz”.

²⁰Şi au zis Noemin cătră noru-sa: „Blagoslovit easte acela Domnului, că nu au încetat a face mila Sa cu cei vii şi cu cei morţi”. Şi au zis Noemin cătră ea: „Aproape de noi easte omul acela, din rudeniile noastre easte”.

²¹Şi au zis Rut cătră soacră-sa: „Şi încă mi-au zis mie: «Cu featele meale să te împreuni, până vor sfârşi toată seacerea de la mine»”.

²²Şi au zis Noemin cătră Rut, noru-sa: „Bine, fiica mea, că ai ieşit cu featele lui, că nu ţi se vor împrotivi într-alte ţarini”.

²³Şi s-au împreunat Rut cu featele lui Vooz a aduna, până s-au sfârşit seacerea orzului şi seacerea grâului.