Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Facerea 11 Bible Online

Facerea 11 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Facerea 11

¹Pământu’ntreg avea pe-atunci o singură limbă şi aceleaşi cuvinte[1].

²Şi a fost că, pornind din părţile Răsăritului, oamenii au găsit un şes în ţara Şinear şi s’au aşezat acolo.

³Şi au zis unul către altul: „Hai să facem cărămizi şi să le ardem în foc!” Şi au folosit cărămida în loc de piatră, iar smoala în loc de var.

⁴Şi au zis: „Hai să ne clădim un oraş şi un turn al cărui vârf să ajungă la cer, şi să ne facem un nume, ca să nu mai fim împrăştiaţi pe faţa ’ntregului pământ!”

⁵Şi S’a pogorât Domnul să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.

⁶Şi a zis Domnul: „Iată că ei sunt un singur popor şi au toţi o singură limbă; şi acesta-i doar începutul a ceea ce vor face; de-acum nu se vor mai opri de la tot ceea ce şi-au pus în gând să facă.

⁷Hai să ne pogorâm şi acolo să le încâlcim[2] graiul, pentru ca unul altuia să nu-şi mai înţeleagă limba”.

⁸Şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe faţa ’ntregului pământ şi ei au încetat să mai zidească cetatea şi turnul.

⁹E pricina pentru care cetatea aceea s’a numit Babilon[3], pentru că acolo a încâlcit Domnul limbile a tot pământul şi de acolo i-a împrăştiat Domnul Dumnezeu pe toată faţa pământului[4].

¹⁰Iată-i acum pe urmaşii lui Sem[5]: Sem era de o sută de ani când i s’a născut Arfaxad, la doi ani după potop.

¹¹După naşterea lui Arfaxad, Sem a mai trăit cinci sute de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

¹²Arfaxad a trăit o sută treizeci şi cinci de ani şi atunci i s’a născut Cainan. După naşterea lui Cainan, Arfaxad a mai trăit trei sute treizeci de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

¹³Cainan a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s’a născut Şelah. După naşterea lui Şelah, Cainan a mai trăit trei sute treizeci de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

¹⁴Şelah a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s’a născut Ever.

¹⁵Iar după naşterea lui Ever, Şelah a mai trăit trei sute treizeci de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

¹⁶Ever a trăit o sută treizeci şi patru de ani şi atunci i s’a născut Peleg.

¹⁷Iar după naşterea lui Peleg, Ever a mai trăit două sute şaptezeci de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

¹⁸Peleg a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s’a născut Reu.

¹⁹Iar după naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

²⁰Ragav a trăit o sută treizeci şi doi de ani şi atunci i s’a născut Serug.

²¹Iar după naşterea lui Serug, Ragav a mai trăit două sute şapte ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

²²Serug a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s’a născut Nahor.

²³Iar după naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

²⁴Nahor a trăit şaptezeci şi nouă de ani şi atunci i s’a născut Terah.

²⁵Iar după naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută douăzeci şi cinci de ani şi i s’au născut fii şi fiice; şi a murit.

²⁶Terah a trăit şaptezeci de ani şi atunci i s’au născut Avram, Nahor şi Haran.

²⁷Iată-i pe urmaşii lui Terah: lui Terah i s’au născut Avram, Nahor şi Haran. Haran i-a dat naştere lui Lot.

²⁸Haran a murit în faţa lui Terah, tatăl său, în pământul său de naştere, în Urul Caldeilor[6].

²⁹Iar Avram şi Nahor şi-au luat femei; numele femeii lui Avram[7] era Sarai[8], iar numele femeii lui Nahor era Milca, fata lui Haran, tatăl Milcăi şi al Iscăi.

³⁰Sarai era stearpă şi nu năştea copii.

³¹Şi i-a luat Terah pe Avram, fiul său, şi pe Lot, fiul lui Haran şi nepotul său, şi pe Sarai, nora sa şi femeia lui Avram, fiul său, şi i-a scos din Urul Caldeilor ca să meargă în ţara Canaanului; şi au mers până la Haran[9] şi s’au aşezat acolo.

³²De toate, zilele vieţii lui Terah în pământul Haran au fost două sute cinci ani; şi a murit Terah în Haran.