Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Facerea 28 Bible Online

Facerea 28 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Facerea 28

¹Atunci Isaac l-a chemat pe Iacob, l-a binecuvântat şi i-a poruncit, zicând: „Tu nu-ţi vei lua femeie dintre fetele Canaaneenilor;

²scoală-te şi mergi în Mesopotamia, în casa lui Batuel, tatăl mamei tale, şi acolo ia-ţi femeie dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale;

³iar Dumnezeul meu să te binecuvinteze şi roditor să te facă, şi să te înmulţească, şi tu vei fi întru adunare de neamuri;

⁴să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, părintele meu, ţie şi urmaşilor tăi de după tine, ca să stăpâneşti pământul pribegirilor[1] tale, pe care Dumnezeu i l-a dat lui Avraam!”

⁵Şi’n felul acesta l-a trimis Isaac pe Iacob, iar acesta s’a dus în Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi a lui Esau.

⁶Iar dacă Esau a văzut că Isaac l-a binecuvântat pe Iacob şi l-a trimis în Mesopotamia să-şi ia femeie de acolo, că binecuvântându-l i-a poruncit, zicând: „Tu nu-ţi vei lua femeie dintre fetele Canaaneenilor”,

⁷şi că Iacob, ascultându-i pe tatăl său şi pe mama sa, s’a dus în Mesopotamia,

⁸şi înţelegând Esau că fetele Canaaneenilor nu-i sunt pe plac lui Isaac, tatăl său,

⁹s’a dus la Ismael şi, pe lângă cele două femei ale sale, şi-a luat-o şi pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, şi sora lui Nebaiot.

¹⁰Iar Iacob, ieşind din Beer-Şeba, s’a dus la Haran.

¹¹Ajungând însă într’un oarecare loc, a rămas acolo pentru noapte, căci asfinţise soarele. Şi luând una din pietrele locului şi punându-şi-o căpătâi, s’a culcat în locul acela.

¹²Şi a avut un vis[2]. Iată, o scară era sprijinită pe pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea.

¹³Şi iată că Domnul stătea drept în vârful ei şi a zis: „Nu-ţi fie teamă! Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, părintele tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi.

¹⁴Urmaşii tăi vor fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi, şi’ntru tine se vor binecuvânta toate neamurile[3] pământului, şi’ntru urmaşii tăi.

¹⁵Iată, Eu cu tine sunt şi te voi păzi oriunde vei merge; te voi întoarce în ţara aceasta şi nu te voi părăsi până nu voi plini toate câte ţi-am spus”.

¹⁶Iar când s’a trezit din somn, Iacob a zis: „Într’adevăr, Domnul este în locul acesta, şi eu n’am ştiut-o!”

¹⁷Şi s’a’nspăimântat şi a zis: „Cât e de înfricoşător locul acesta!; el nu-i altceva decât casa lui Dumnezeu; aceasta e poarta cerului!”

¹⁸Iacob s’a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra din care-şi făcuse căpătâi, a pus-o stâlp şi a turnat pe vârful ei untdelemn.

¹⁹Şi a numit Iacob locul acela cu numele de Betel[4]; dar la’nceput cetatea aceea se numea Luz.

²⁰Şi a făcut Iacob o făgăduinţă, zicând: „De va fi Domnul Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în calea aceasta pe care merg, de-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac

²¹şi de mă voi întoarce sănătos la casa tatălui meu, atunci El, Domnul, va fi Dumnezeul meu,

²²iar piatra aceasta, pe care am pus-o stâlp, va fi pentru mine casă a lui Dumnezeu, şi din toate câte-mi vei da Tu mie Îţi voi da zeciuială”.