Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Facerea 49 Bible Online

Facerea 49 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Facerea 49

¹Iacob i-a chemat pe fiii săi şi le-a zis: „Adunaţi-vă ca să vă spun ce o să vi se întâmple’n zilele ce vor veni.

²Strângeţi-vă şi ascultaţi, o, fii ai lui Iacob, ascultaţi-l pe Israel, tatăl vostru!

³Ruben, tu eşti întâi-născutul meu, tăria mea şi pârga seminţiei mele, culme de mândrie şi culme de putere,

⁴clocotitor ca apa: tu nu vei fi întâiul; că te-ai suit în patul tatălui tău şi-atunci l-ai pângărit… s’a urcat în aşternutul meu!…

⁵Simeon şi Levi sunt fraţi; unelte-ale cruzimii sunt săbiile lor.

⁶În sfatul lor să nu intre sufletul meu, inima mea[1] să nu ia parte’n adunarea lor, căci ei întru mânia lor au omorât oameni şi’ntru pornirea lor au schilodit tauri[2].

⁷Blestemată fie-le mânia, căci silnică a fost; blestemată fie-le furia, pentru cruzimea ei. În Iacob îi voi împărţi şi’n Israel îi voi risipi[3].

⁸Iudo, pe tine te vor lăuda[4] fraţii tăi. Mâinile tale’n gâtul vrăjmaşilor tăi. Închina-se-vor ţie feciorii tatălui tău.

⁹Iuda-mi este pui de leu: de pe pradă, fiul meu, te-ai ridicat. Iată, s’a lăsat pe labe, ca un leu mi s’a culcat, ca o leoaică… Cine va’ndrăzni să-l scoale?

¹⁰Domnitor nu va lipsi din Iuda, şi nici cârmuitor din coapsele lui până va veni ceea ce i-a fost hărăzit: Cel pe Care neamurile Îl aşteaptă[5].

¹¹Acela-şi va lega de viţă asinul şi de coardă mânzul asinei. În vin îşi va spăla veşmântul, şi’n sânge de strugure mantaua[6].

¹²Ochii-i scapără de vin, dinţii săi sunt albi de lapte.

¹³Zabulon va locui lângă mare; el va fi liman corăbiilor, iar hotarul său se va’ntinde până la Sidon.

¹⁴Isahar nu mai poate de bine şi s’a culcat în mijlocul ţarinilor;

¹⁵văzând el că odihna-i bună şi că pământul este gras, şi-a pus umărul la muncă şi s’a făcut lucrător de pământ.

¹⁶Dan îşi judecă poporul ca pe una din seminţiile lui Israel.

¹⁷Dan va fi şarpe la drum, viperă la potecă; înveninează glezna calului ca să cadă călăreţul.

¹⁸Mântuirea Ta o aştept, Doamne!

¹⁹Gad: de hoarde va fi hărţuit, dar şi el le va hărţui din urmă.

²⁰Aşer: grasă este pâinea lui, el pe boieri îi va hrăni.

²¹Neftali: tulpină crescută’n văzduh, în juru-i roind frumuseţe.

²²Iosif, fiu al mândriei mele, fiu dorit al mândriei mele, fiul meu din urmă, întoarce-te la mine!

²³Arcaşii mi l-au hăituit, împreună-au tras asupră-i şi mi l-au silit la luptă.

²⁴Dar arcul lor s’a frânt întru tărie şi braţele li s’au slăbit în vine prin braţul Celui-Tare al lui Iacob, Tăria şi Scutul lui Israel.

²⁵De la Dumnezeul tatălui tău – El să te-ajute! – şi de la Cel Atotputernic – El să te binecuvinteze! –, de la El să vină binecuvântările cerului înalt şi binecuvântările adâncului de jos, binecuvântările sânului şi ale pântecelui.

²⁶Binecuvântările tatălui tău şi ale mamei tale sunt mai puternice decât binecuvântările munţilor celor din veac şi decât binecuvântările dealurilor celor veşnice. Fi-vor ele pe capul lui Iosif, pe creştetul celui osebit între fraţii săi.

²⁷Veniamin: lup răpitor, dimineaţa-şi va mânca prada, pradă va’mpărţi seara”.

²⁸Toţi aceştia sunt cei doisprezece fii ai lui Iacob şi pe acestea le-a spus tatăl lor şi i-a binecuvântat: pe fiecare cu binecuvântarea sa, aşa i-a binecuvântat.

²⁹Şi le-a zis: „Eu mă voi adăuga la poporul meu. Să mă îngropaţi lângă părinţii mei, în peştera din ţarina lui Efron Heteul,

³⁰în peştera din ţarina Macpela, în faţa lui Mamvri, în pământul Canaanului, pe care a cumpărat-o Avraam de la Efron Heteul ca loc de veci;

³¹acolo i-au îngropat pe Avraam şi pe Sarra, femeia sa, acolo i-au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, femeia sa; şi tot acolo am îngropat-o eu pe Lia;

³²ţarina şi peştera din ea au fost cumpărate de la feciorii lui Het”.

³³Şi dacă Iacob a sfârşit să le dea porunci fiilor săi, şi-a’ntins picioarele în pat, şi-a dat suflarea cea din urmă şi s’a adăugat la poporul său.