Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 3 Regi 13 Bible Online

3 Regi 13 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

3 Regi 13

¹Şi la vremea când Ieroboam sta la jertfelnic ca să aducă jertfă, iată că un om al lui Dumnezeu[1] a venit din Iuda la Betel cu cuvântul Domnului.

²Şi cu cuvântul Domnului a strigat asupra jertfelnicului şi a zis: „O, jertfelnicule, jertfelnicule, aşa grăieşte Domnul: «Iată, casei lui David i se va naşte un fiu, anume Iosia; deasupra ta îi va aduce el ca jertfă pe preoţii înălţimilor, pe cei ce jertfesc pe tine, şi oase de oameni va arde pe tine»”.

³Şi’n ziua aceea a dat şi un semn, zicând: „Acesta-i cuvântul pe care Domnul l-a grăit: – Iată, jertfelnicul s’a despicat, iar grăsimea de pe el se va vărsa”.

⁴Şi a fost că dacă regele Ieroboam a auzit cuvântul omului lui Dumnezeu – al celui ce strigase asupra jertfelnicului din Betel – şi-a întins regele mâna de la jertfelnic, zicând: „Prindeţi-l!” Şi, iată, mâna pe care şi-o întinsese împotriva aceluia s’a uscat, aşa că n’a mai putut să şi-o tragă înapoi.

⁵Iar jertfelnicul s’a despicat, iar grăsimea de pe el s’a vărsat, după semnul pe care omul lui Dumnezeu îl dăduse prin cuvântul Domnului.

⁶Atunci regele Ieroboam a zis către omul lui Dumnezeu: „Roagă-te în faţa Domnului, Dumnezeului tău, ca mâna mea să se întoarcă la mine”. Iar omul lui Dumnezeu s’a rugat în faţa Domnului, iar mâna regelui s’a întors la el, făcându-se ca mai înainte.

⁷Şi a zis regele către omul lui Dumnezeu: „Intră cu mine în casă şi prânzeşte şi-ţi voi da daruri”.

⁸Dar omul lui Dumnezeu i-a zis regelui: „Chiar şi jumătate din casa ta de mi-ai da-o, eu tot nu voi intra cu tine şi nu voi sta la masă şi nici nu voi bea apă din locul acesta;

⁹căci aşa mi-a poruncit mie Domnul prin cuvântul Său: «Să nu mănânci pâine şi să nu bei apă şi să nu te întorci pe drumul pe care ai venit»”.

¹⁰Şi s’a dus pe altă cale, neîntorcându-se pe drumul pe care venise la Betel.

¹¹În Betel locuia un profet bătrân. Fiii săi au venit şi i-au povestit toate lucrurile pe care omul lui Dumnezeu le făcuse în ziua aceea în Betel, precum şi cuvintele pe care i le spusese regelui. Iar faţa tatălui lor s’a schimbat.

¹²Atunci tatăl lor le-a grăit, zicând: „Pe ce cale s’a dus?” Iar fiii săi i-au arătat calea pe care plecase omul lui Dumnezeu, cel ce ieşise din Iuda.

¹³Şi le-a zis fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe asină!” Şi i-au pus şaua pe asină, iar el a încălecat pe ea.

¹⁴Şi a mers după omul lui Dumnezeu şi l-a aflat şezând sub un stejar; şi i-a zis: „Tu eşti oare omul lui Dumnezeu, cel ce a ieşit din Iuda?” Iar acela a zis: „Eu”.

¹⁵Şi i-a zis: „Vino cu mine şi mănâncă pâine!”

¹⁶Acela însă i-a zis: „Nicidecum nu voi putea să mă întorc cu tine, nici nu voi mânca pâine şi nici nu voi bea apă în locul acesta,

¹⁷de vreme ce aşa mi-a poruncit mie Domnul prin cuvânt, zicând: «Acolo să nu mănânci pâine şi acolo să nu bei apă şi de acolo să nu te întorci pe calea pe care ai mers»”.

¹⁸Dar cestălalt i-a zis: „Sunt şi eu profet, ca şi tine, şi un înger mi-a grăit cu cuvântul Domnului, zicând: – Întoarce-l la tine, în casa ta, unde să mănânce pâine şi să bea apă”. El însă l-a minţit.

¹⁹Şi l-a întors îndărăt, iar acela a mâncat pâine şi a băut apă în casa lui.

²⁰Şi a fost că’n timp ce el şedea la masă, fost-a cuvântul Domnului către profetul care-l adusese înapoi,

²¹iar acesta a grăit către omul lui Dumnezeu, cel ce venise din Iuda, zicând[2]: „Aşa grăieşte Domnul: Pentru că ai amărât cuvântul Domnului[3] şi n’ai păzit porunca pe care ţi-a poruncit-o Domnul, Dumnezeul tău,

²²ci te-ai întors şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul acesta despre care ţi-am grăit, zicând: «Să nu mănânci pâine şi nici să bei apă!»: trupul tău nu va intra în mormântul părinţilor tăi”.

²³Şi a fost că după ce el a mâncat pâine şi a băut apă, acesta i-a pus şaua pe asinul său, iar acela s’a întors,

²⁴dar pe cale a dat peste el un leu şi l-a ucis; trupul său zăcea aruncat în drum, asinul şedea lângă el, iar leul şedea şi el lângă trup.[4]

²⁵Şi, iată, nişte oameni mergeau prin preajmă şi au văzut stârvul aruncat în drum şi pe leu şezând lângă stârv; şi au venit şi au spus-o în cetatea unde locuia profetul cel bătrân.

²⁶Acesta, adică cel care-l întorsese din cale, a auzit şi a zis: „Acesta e omul lui Dumnezeu, cel ce a amărât cuvântul Domnului

²⁷şi pe care Domnul l-a dat leului care l-a sfâşiat şi l-a ucis, după cuvântul pe care Domnul i l-a grăit”. Şi le-a spus fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe asin!” Iar ei au pus-o.

²⁸Şi s’a dus şi a aflat trupul aruncat în drum, iar pe asin şi pe leu stând lângă trup; leul nu mâncase trupul omului lui Dumnezeu şi nici nu sfâşiase asinul.

²⁹Atunci profetul a luat trupul omului lui Dumnezeu şi l-a pus pe asin; şi profetul l-a întors în cetate, ca să-l îngroape.

³⁰Şi i-a pus trupul în propriul său mormânt şi l-a plâns: „Vai, frate!”

³¹Şi a fost că, după ce l-a plâns, le-a grăit fiilor săi, zicând: „Când va fi să mor, îngropaţi-mă în acest mormânt în care a fost îngropat omul lui Dumnezeu; puneţi-mă alături de osemintele lui, pentru ca oasele mele să se mântuiască împreună cu oasele lui.[5]

³²Căci, negreşit, cuvântul pe care el l-a grăit prin cuvântul Domnului despre jertfelnicul din Betel şi despre capiştile cele înalte din Samaria, acela se va plini.”

³³Ieroboam, însă, nici după întâmplarea aceasta nu s’a întors de la răutăţile lui, ci, dimpotrivă, continua ca din poporul de rând să facă preoţi pentru capiştile de pe înălţimi; pe cine vrea să fie, pe acela îl „sfinţea”, iar acela devenea preot al capiştilor de pe înălţimi.

³⁴Faptul acesta s’a socotit păcat pentru casa lui Ieroboam, spre nimicire şi spre stingere de pe faţa pământului.