Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ezdra 3 Bible Online

Ezdra 3 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ezdra 3

¹Şi dacă a sosit luna a şaptea[1], când fiii lui Israel se aşezaseră în cetăţile lor, poporul s’a adunat, ca un singur om, în Ierusalim.

²Şi s’a ridicat Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii lui preoţii şi Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi fraţii lui, şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi-de-tot, potrivit cu ceea ce este scris în legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.

³Jertfelnicul l-au aşezat pe locul lui – căci spaimă era asupră-le din pricina popoarelor pământului[2] –; şi pe el Îi aduceau Domnului arderi-de-tot dimineaţa şi seara.

⁴Şi au prăznuit sărbătoarea Corturilor, după cum este scris[3], şi’n fiecare zi au adus arderi-de-tot, după numărul hotărât şi după rânduiala fiecărei zile;

⁵iar după aceea, arderile-de-tot obişnuite, în curgerea lor, şi la lună nouă şi în toate sfintele sărbători [ale Domnului], precum şi pentru tot cel ce-I aduce Domnului, de bună voie, un prinos.

⁶Arderi-de-tot au început a-I aduce Domnului în prima zi a lunii a şaptea; dar temelia templului Domnului încă nu era pusă.

⁷Şi le-au dat bani pietrarilor şi dulgherilor, precum şi bucate şi băuturi şi untdelemn Tirienilor şi Sidonienilor, ca să aducă pe mare la Ioppe cedri din Liban, după învoirea dată lor de Cirus, regele Perşilor.

⁸Iar în anul al doilea după sosirea lor la templul lui Dumnezeu din Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi ceilalţi fraţi ai lor, preoţii şi leviţii, şi toţi cei ce veniseră din robie la Ierusalim i-au rânduit pe leviţii de la douăzeci de ani în sus să supravegheze lucrările la templul Domnului.

⁹Şi aşa Iosua cu fiii şi fraţii săi, şi Cadmiel cu fiii săi, fiii lui Iuda, precum şi fiii lui Henadad cu fiii şi fraţii lor, leviţii, au stat să-i supravegheze pe cei ce lucrau la templul lui Dumnezeu.

¹⁰Şi’n timp ce puneau temelia pentru zidirea templului Domnului, preoţii în veşmintele lor şi cu trâmbiţe, şi leviţii, fiii lui Asaf, cu ţimbale, s’au aşezat să-L laude pe Domnul, după porunca lui David, regele lui Israel.

¹¹Şi îşi răspundeau [unii altora] cu laude şi cu mulţumiri Domnului, „că e bun, că în veac este mila lui spre Israel”. Şi tot poporul striga cu glas mare, lăudând pe Domnul la întemeierea templului Domnului.

¹²Dar mulţi din preoţi şi leviţi şi din bătrânii capi de familie care văzuseră primul templu şi care acum vedeau cu ochii lor punerea temeliei acestui templu, plângeau cu hohote; mulţimea însă înălţa cântarea cu strigare şi cu veselie,

¹³aşa încât nimeni nu putea osebi glasul strigării de bucurie de glasul plângerii mulţimii; căci poporul striga tare şi glasul se auzea de departe.