Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ezdra 5 Bible Online

Ezdra 5 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ezdra 5

¹Dar profetul Agheu şi [profetul] Zaharia, fiul lui Ido, le-au profeţit Iudeilor din Ierusalim şi din Iuda o profeţie în numele Dumnezeului lui Israel.[1]

²Atunci s’au ridicat Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi au început să zidească templul lui Dumnezeu, cel din Ierusalim; şi cu ei, ajutându-i, erau profeţii lui Dumnezeu.

³În acest timp au venit la ei Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste Râu, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor[2] şi le-au grăit astfel: „Cine v’a dat voie să zidiţi templul acesta şi să faceţi această cheltuială?”

⁴Şi le-au mai spus: „Care sunt numele oamenilor ce zidesc această cetate?”

⁵Dar ochii lui Dumnezeu au fost peste robimea lui Iuda şi nu i-a oprit până ce i s’a dat de veste regelui Darius; atunci, cu privire la aceasta, prin mai-marele peste dări s’a dat

⁶o copie de pe scrisoarea pe care Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor din această parte a Râului, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, împreună cu Arfasateii din această parte a Râului i-au trimis-o lui Darius.

⁷Ei i-au trimis o scrisoare, şi iată-i cuprinsul: „Regelui Darius, pacea deplină!

⁸Ştiut să-i fie regelui că ne-am dus în ţara Iudeii la templul marelui Dumnezeu; acela se zideşte cu pietre alese[3], cu lemnărie pusă în pereţi[4], iar lucrul acela e de toată lauda şi sporeşte în mâinile lor.

⁹Atunci i-am întrebat pe bătrânii aceia, şi iată ce le-am spus: – Cine v’a dat voie să zidiţi templul acesta şi să faceţi această cheltuială?…

¹⁰Şi i-am întrebat şi de numele lor, ca să te înştiinţăm, adică să-ţi scriem numele mai-marilor lor.

¹¹Iar ei ne-au răspuns aşa: – Noi suntem robii Dumnezeului cerului şi al pământului şi zidim templul pe care, cu mulţi ani înaintea acestuia, l-a zidit un mare rege al lui Israel: l-a zidit şi l-a isprăvit.

¹²Dar, după ce părinţii noştri L-au mâniat pe Dumnezeul cerului, El i-a dat în mâinile lui Nabucodonosor Caldeul, regele Babilonului, care a dărâmat acest templu şi a strămutat poporul în Babilon.[5]

¹³Iar în primul an al regelui Cirus, regele Cirus a dat o hotărâre cum că acest templu al lui Dumnezeu trebuie zidit.

¹⁴Iar vasele templului lui Dumnezeu, cele de aur şi de argint, pe care Nabucodonosor le-a adus din templul ce se afla în Ierusalim şi le-a pus în capiştea regală, regele Cirus le-a scos de acolo şi i le-a dat vistiernicului Şeşbaţar – care era mai-marele vistieriei –

¹⁵şi i-a zis: – Ia toate vasele şi du-te şi pune-le în templul din Ierusalim, unde le este locul!

¹⁶Acel Şeşbaţar a venit atunci şi a pus temeliile templului lui Dumnezeu în Ierusalim; şi de atunci până acum se zideşte şi nu s’a isprăvit.

¹⁷Şi acum, dacă regele crede că e bine, să se caute în casa-vistierie a regelui Babilonului[6], ca să se ştie că de la regele Cirus a fost porunca de a fi zidit templul lui Dumnezeu în Ierusalim; şi după ce regele va avea cunoştinţă de lucrul acesta, să trimită la noi”.