Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Tobit 4 Bible Online

Tobit 4 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Tobit 4

¹În ziua aceea şi-a adus aminte Tobit de argintul pe care i-l lăsase, spre păstrare, lui Gabael din Regheşul Mediei

²şi şi-a zis întru inima sa: „Iată că mi-am cerut moartea; de ce nu l-aş chema pe Tobie, fiul meu, ca să-i spun de argintul acesta înainte ca eu să mor?”

³Si l-a chemat pe Tobie, fiul său, care i-a venit aproape, şi i-a zis: „Să mă îngropi cu cinste. Cinsteşte-o pe mama ta şi n’o părăsi câte zile vei avea; fă pentru ea ceea ce-i face plăcere şi’ntru nimic să nu-i întristezi duhul.

⁴Adu-ţi aminte, fiul meu, că multe primejdii a îndurat ea pentru tine la vremea când tu erai în pântecele ei[1]. Iar când va muri, tu s’o îngropi alături de mine, în acelaşi mormânt.

⁵În toate zilele vieţii tale, fiul meu, adu-ţi aminte de Domnul. Nu te învoi cu păcatul, şi nici cu încălcarea poruncilor Lui. în toate zilele vieţii tale fă fapte de dreptate şi nu umbla în căile nedreptăţii.

⁶Că dacă tu făptuieşti adevărul, vei izbândi în lucrările tale

⁷aşa cum [izbândesc] cei ce făptuiesc dreptatea. Fă milostenie din bunurile tale, iar ochiul tău să nu fie invidios atunci când faci milostenie[2]; nu-ţi întoarce faţa de la nici un sărac, iar faţa lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine.

⁸Fă milostenie după cât ai; dacă ai puţin, nu-ţi fie teamă să faci milostenie din acest puţin;

⁹că bună comoară îţi agoniseşti pentru ziua necazului,

¹⁰fiindcă milostenia izbăveşte de i moarte şi e o stavilă în calea spre’ntuneric;

¹¹căci tuturor celor ce o fac, milostenia le este un prinos de preţ în faţa Celui-Preaînalt.

¹²Păzeşte-te, fiule, de orice fel de desfrânare şi, înainte de toate, ia-ţi o femeie din seminţia părinţilor tăi; nu-ţi lua femeie străină, care nu este din seminţia tatălui tău, fiindcă noi suntem fiii profeţilor. Adu-ţi aminte, fiule, de Noe, de Avraam, de Isaac, de Iacob, părinţii noştri de baştină; fiecare din ei şi-a luat femeie de un neam cu el şi toţi au fost binecuvântaţi în copiii lor, iar seminţia lor va moşteni pământul.

¹³Aşa n că, fiul meu, iubeşte-ţi fraţii, şi’n inima ta nu-i dispreţui, din trufie, pe fraţii tăi, pe fiii şi pe fiicele poporului tău prin a nu-ţi lua o soţie dintre ei; fiindcă trufia poartă într’însa prăbuşire şi multă neaşezare, iar netrebnicia[3], umilinţă şi mare lipsă; să ştii că netrebnicia e mama foamei.

¹⁴Plata oricărui om care ţi-a muncit să nu rămână la tine peste noapte, ci dă-o de îndată; iar dacă tu Îi vei sluji lui Dumnezeu, vei fi plătit. Ia aminte, fiule, în toate faptele tale, şi arată-te binecrescut în toate purtările tale.

¹⁵Nimănui să nu-i faci ceea ce tu urăşti. Nu bea vin pân’ la beţie, iar beţia să nu te însoţească pe drum.

¹⁶Din pâinea ta dă-i celui flămând, iar din hainele tale, celor goi. Fă milostenie din tot ce-ţi prisoseşte, iar ochiul tău să nu invidieze când faci milostenie.

¹⁷Presară-ţi pâinile pe mormântul drepţilor[4], dar păcătoşilor să nu le dai.

¹⁸Caută sfatul cuiva care e înţelept şi nu dispreţui nici un sfat folositor.

¹⁹În orice prilej binecuvintează-L pe Domnul Dumnezeu şi cere-I ca drumurile tale să fie drepte şi ca toate cărările şi planurile tale să izbândească, de vreme ce lumea’ntreagă nu are sfat bun; ci Domnul este Cel care dă tot binele şi umileşte pe cine vrea. Si acum, fiul meu, adu-ţi aminte de poruncile mele, iar ele să nu ţi se şteargă din inimă.

²⁰Şi acum, fiul meu, îţi fac cunoscut că eu am lăsat, spre păstrare, zece talanţi de argint la Gabael, fiul lui Gabri, din Regheşul Mediei.

²¹Nu-ţi fie teamă, fiule, că am rămas săraci; tu ai o mare bogăţie dacă te temi de Dumnezeu, dacă fugi de orice păcat şi dacă faci ceea ce e bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău”.