Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Tobit 8 Bible Online

Tobit 8 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Tobit 8

¹Când au isprăvit de mâncat şi de băut, au poftit să se culce. Şi l-au dus pe tânăr în odaie.

²Acolo Tobie şi-a amintit de cuvintele lui Rafael; a scos din sac ficatul şi inima peştelui şi le-a pus în căţuia în care se ard mirodenii.

³Mirosul de peşte l-a oprit pe demon, care a fugit în ţinuturile Egiptului de Sus[1]. Rafael s’a dus acolo, i-a pus o piedică şi l-a legat fedeleş în câmp.

⁴După ce [părinţii] au ieşit şi au închis uşa odăii, Tobie s’a ridicat din pat şi i-a zis [Sarrei]: „Sora mea, scoală-te şi să-L rugăm pe Domnul, cerându-I să ne dăruiască milă şi mântuire”.

⁵Ea s’a ridicat şi au început să se roage, cerând să li se dea mântuire. El a început astfel: „Binecuvântat eşti Tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat fie numele Tău în veci, din neam în neam! Cerurile şi toată făptura să Te binecuvinteze în vecii vecilor!

⁶Tu eşti Cel ce l-ai făcut pe Adam şi i-ai dat-o ca ajutor şi sprijin, pe Eva, femeia lui; şi’din amândoi s’a alcătuit neamul omenesc[2]. Tu eşti Cel ce ai zis: «Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor pe potriva lui».

⁷Şi acum, nu din pornirea simţurilor o iau pe sora mea care e de faţă, ci pentru plinirea unui vis[3]. Porunceşte să vină mila Ta asupra ei şi asupra mea şi să rămânem laolaltă pân’ la bătrâneţele noastre!”

⁸Şi au zis amândoi: „Amin! Amin!”

⁹Şi s’au culcat pentru noapte.

¹⁰În acest timp Raguel s’a sculat, şi-a chemat slugile şi s’au dus să sape o groapă. Căci îşi zisese: „S’ar putea ca el să fi murit, iar noi ne vom face de râs şi de ocară”,

¹¹Când au terminat de săpat groapa, Raguel s’a întors în casă, a chemat-o pe soţia sa

¹²şi i-a zis: „Trimite-o pe una din slujnice să intre şi să vadă dacă el trăieşte; că dacă e mort, îl îngropăm fără să ştie nimeni”.

¹³Au trimis o slujnică, au aprins lumânarea şi au deschis uşa; aceea a intrat şi i-a aflat dormind unul lângă altul, într’un somn adânc.

¹⁴Slujnica a ieşit să le spună: „Trăieşte; nimic rău”.

¹⁵Atunci ei L-au binecuvântat pe Dumnezeul cerului, zicând: „Binecuvântat să fii, Dumnezeule, cu toată binecuvântarea curată! Binecuvântat să fii Tu în veci!

¹⁶Binecuvântat să fii, că m’ai bucurat; n’a fost aşa cum am bănuit, Tu ai revărsat peste noi marea Ta milostivire.

¹⁷Binecuvântat să fii că ai avut milă de doi copii singuri la părinţi; dăruieşte-le, Stăpâne, milă şi mântuire, şi fă ca viaţa lor să se plinească în bucurie şi milă!”

¹⁸Apoi le-a poruncit slugilor să astupe groapa înainte de revărsatul zorilor.

¹⁹Iar femeii sale i-a poruncit să pregătească un mare număr de pâini; apoi, mergând la cireada, a adus doi boi şi patru berbeci şi a poruncit să-i gătească. Au început pregătirile.

²⁰L-a chemat pe Tobie şi i-a zis: „Timp de patruzeci de zile nu te vei mişca de aici, ci aici vei locui, mâncând şi bând la mine şi bucurând sufletul fiicei mele după toate necazurile ce i s’au întâmplat.

²¹Ia de pe acum jumătate din averea mea şi mergi sănătos şi ocrotit la tatăl tău. Cealaltă jumătate va fi a voastră atunci când noi vom muri, eu şi femeia mea. Curaj, copilul meu! Eu sunt tatăl tău, Edna este mama ta; începând de azi, suntem alături de voi pe’ntotdeauna. Curaj, copilul meu!”