Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Iudita 11 Bible Online

Iudita 11 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Iudita 11

¹Arunci Olofern i-a zis; „îndrăzneşte, femeie, şi nu te teme în inima ta, fiindcă eu niciodată nu i-am făcut rău cuiva care a ales să-l slujească lui Nabucodonosor, regele întregului pământ.

²Şi acum, dacă poporul tău care locuieşte în munte nu m’ar fi dispreţuit, nici eu nu mi-aş fi ridicat lancea împotriva lui; aşa că ei singuri şi-au făcut-o.

³Dar spune-mi acum: De ce ai fugit de la ei şi ai venit la noi? Căci tu spre mântuirea ta ai venit. Îndrăzneşte! În noaptea aceasta vei scăpa cu viaţă, dar şi după aceea.

⁴Nimeni nu-ţi va face rău; dimpotrivă, se vor purta bine cu tine, aşa cum se întâmplă cu slujitorii stăpânului meu, regele Nabucodonosor”.

⁵Atunci Iudita i-a grăit: „Primeşte cuvintele roabei tale; să aibă serva ta îngăduinţa de a-ţi vorbi în faţă, şi nici un cuvânt mincinos nu-i voi spune stăpânului meu în noaptea aceasta.

⁶Şi dacă tu vei da urmare cuvintelor servei tale, Dumnezeu îţi va duce lucrarea la bun sfârşit, iar stăpânul meu nu se va poticni în ceea ce şi-a pus în gând.

⁷Aşa cum Nabucodonosor, regele întregului pământ, e viu, şi aşa cum vie este puterea lui, a celui ce te-a trimis pe tine să pui în rânduială tot ce este viu, aşa se face că, doar datorită ţie, nu numai că oamenii îi vor sluji, dar şi fiarele câmpului şi vitele şi păsările cerului vor trăi prin puterea ta, pentru Nabucodonosor şi toată casa lui.

⁸Că noi am auzit vorbindu-se de înţelepciunea ta şi de iscusinţa duhului tău; pe tot pământul se ştie că numai tu, în tot regatul, numai tu eşti destoinic, iscusit şi neîntrecut în meşteşugul războiului.

⁹Si acum, cuvântul pe care Ahior l-a grăit în sfatul tău îl cunoaştem şi noi, fapt pentru care oamenii din Betulia l-au lăsat cu viaţă, iar el le-a spus tot ceea ce vorbise în faţa ta.

¹⁰Drept aceea, stăpâne şi doamne, să nu treci cu uşurinţă peste cuvântul lui, ci puneţi-l la inimă, fiindcă este adevărat. Într’adevăr, neamul nostru nu poate fi pedepsit şi sabia nu poate să-l biruiască decât dacă el a păcătuit împotriva Dumnezeului său

¹¹Şi acum, pentru ca domnul meu să nu fie învins sau împiedicat în ceea ce vrea să facă şi pentru ca moartea să cadă asupra lor, păcatul a pus stăpânire pe ei, păcatul cu care ei îl întărâtă pe Dumnezeu de fiecare dată când se dedau la neorânduieli[1].

¹²Cum însă ei duc acum lipsă de hrană, iar apa li s’a împuţinat de tot, s’au hotărât să pună mâna pe vite şi şi-au pus în gând să mănânce tot ceea ce Dumnezeu, prin legile Sale, a oprit să fie mâncat;

¹³chiar şi pârga de grâu şi zeciuiala de vin şi de untdelemn pe care ei le-au sfinţit şi le-au păstrat pentru preoţii care slujesc la Ierusalim în faţa Dumnezeului nostru, chiar şi pe acestea s’au hotărât să le mănânce, adică lucrurile pe care nici un om de rând[2] nu are voie să le atingă nici măcar cu mâna.[3]

¹⁴Şi au trimis oameni la Ierusalim – fiindcă locuitorii de acolo făcuseră la fel – să le aducă învoire din partea Sfatului.

¹⁵Or, de îndată ce vor avea răspunsul şi vor face aşa, chiar în ziua aceea îţi vor fi daţi ţie pentru ca tu să-l dai pierzării[4].

¹⁶Iată de ce eu, roaba ţa, cunoscând toate acestea, am fugit de la ei; şi Dumnezeu m’a trimis ca, împreună cu tine, să pun la cale fapte de vitejie de care tot pământul se va înspăimânta, toţi cei ce le vor auzi.

¹⁷Fiindcă roaba ta este evlavioasă, ziua şi noaptea slujindu-L pe Dumnezeul cerului. Şi acum, îţi voi rămâne aproape, stăpâne; roaba ta va ieşi noaptea în viroagă[5]; mă voi ruga lui Dumnezeu, iar El îmi va spune când ei îşi vor fi săvârşit păcatele;

¹⁸atunci voi veni să-ţi spun; tu vei ieşi cu toată oştirea ta, iar între ei nu va fi nimeni care să-ţi stea împotrivă.

¹⁹Apoi eu te voi călăuzi să străbaţi Iudeea până’n faţa Ierusalimului; acolo îţi vei aşeza scaunul în mijlocul [cetăţii]; tu îi vei duce ca pe oile care nu au păstor, şi nici măcar un câine nu va mârâi în faţa ta. Căci aceste lucruri mi s’au spus pe potriva preştiinţei mele[6] şi mi-au fost vestite, iar eu am fost trimisă să ţi le spun”.

²⁰Cuvintele ei au plăcut lui Olofern şi tuturor slujitorilor lui; ei s’au minunat de înţelepciunea ei şi au zis:

²¹„O astfel de femeie, frumoasă la chip şi înţeleaptă în cuvânt, nu se mai află între marginile pământului”.

²²Aşa că Olofern i-a zis: „Bine a făcut Dumnezeu că te-a trimis înaintea poporului, pentru ca’n mâinile noastre să fie puterea, iar în ale celor ce l-au dispreţuit pe stăpânul meu, pieirea.

²³Într’adevăr, tu eşti frumoasă la chip şi iscusită în cuvânt; dacă vei face precum ai zis, Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu şi tu vei locui în casa regelui Nabucodonosor şi faimoasă vei fi în toată lumea”.