Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ieşirea 4 Bible Online

Ieşirea 4 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ieşirea 4

¹Moise a răspuns şi a zis: „Dar dacă nu mă vor crede şi nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: – Nu ţi s’a arătat ţie Dumnezeu!, ce să le spun?”

²Zisu-i-a Domnul: „Ce ai tu în mână?” Şi el a răspuns: „Un toiag”.

³„Aruncă-l jos!” i-a zis. Şi Moise a aruncat toiagul jos, şi toiagul s’a făcut şarpe. Iar Moise a fugit de el.

⁴Şi a zis Domnul către Moise: „Întinde mâna şi apucă-l de coadă!” Şi şi-a întins mâna şi l-a apucat de coadă şi’n mâna lui s’a făcut toiag.

⁵„[Asta], ca să te creadă că ţi S’a arătat ţie Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob!”

⁶Şi i-a mai zis Domnul: „Vâră-ţi mâna’n sân!” El şi-a vârât mâna’n sân. Dar când a scos’o din sân, iată că mâna îi era albă de lepră, ca zăpada.

⁷[Domnul] i-a zis: „Vâră-ţi din nou mâna’n sân!” El şi-a vârât mâna’n sân; dar când a scos-o din sân, iată că ea din nou se făcuse aşa cum era tot trupul.

⁸„Dacă nu te vor crede şi nu vor asculta de glasul întâiului semn, te vor crede prin glasul celui de al doilea;

⁹dar dacă nu te vor crede nici după amândouă semnele şi nu vor asculta de glasul tău, atunci să iei apă din Nil şi s’o verşi pe uscat; acolo, pe uscat, apa luată din Nil[1] se va preface’n sânge”.

¹⁰Atunci Moise a zis către Domnul: „Iartă-mă, Doamne, dar eu nu-s făcut pentru vorbă – şi asta, nu de ieri sau de-alaltăieri, nici de când ai prins Tu să grăieşti cu robul Tău –; gura mi-i gângavă, limba mi-i încâlcită…”.

¹¹Dumnezeu însă a zis către Moise: „Cine i-a dat omului gură? şi cine-l face mut sau surd, văzător sau nevăzător? Oare nu Eu, Dumnezeu?

¹²Şi acum, du-te: Eu sunt Cel ce-ţi voi deschide gura şi te voi învăţa ce să grăieşti”.

¹³Zis-a Moise: „Rogu-mă, Doamne: alege pe un altul, care să poată şi pe care să-l trimiţi!”

¹⁴Atunci s’a aprins mânia Domnului asupra lui Moise; şi i-a zis: „Oare nu-i pe lume Aaron, fratele tău, levitul?: Eu ştiu că el cu grai va grăi’n locul tău. Iată, el îţi va ieşi în întâmpinare; şi când te va vedea, bucura-se-va el în inima sa;

¹⁵iar tu vei grăi către el şi-i vei pune’n gură cuvintele Mele, iar Eu voi deschide gura ta şi voi deschide gura lui şi vă voi învăţa ce să faceţi.

¹⁶El e cel ce va grăi către popor în locul tău, aşa că el va fi gura ta, iar tu vei fi pentru el ceea ce e pentru tine Dumnezeu.

¹⁷Cât despre toiagul acesta care se prefăcuse’n şarpe[2], ia-l în mână: prin el vei face semnele”.

¹⁸Moise a plecat, s’a întors la Ietro, socrul său, şi i-a zis: „Eu plec; mă duc înapoi până’n Egipt, la fraţii mei, ca să văd dacă mai trăiesc”. Iar Ietro i-a zis lui Moise: „Umblă sănătos!”

¹⁹Între timp[3], regele Egiptului murise. Iar Domnul i-a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, că au murit toţi cei ce-ţi căutau viaţa[4]!”

²⁰Atunci Moise şi-a luat femeia şi copiii, i-a pus pe asini şi s’a întors în Egipt; a luat Moise şi toiagul în mână, cel de la Dumnezeu.

²¹Şi a zis Domnul către Moise: „Mergând să te’ntorci în Egipt, ia seama ca toate minunile pe care Eu le-am pus în mâna ta, pe toate să le faci în faţa lui Faraon. Eu însă îi voi învârtoşa inima, iar el nu va da drumul poporului.

²²Dar tu să-i spui lui Faraon: „Aşa grăieşte Domnul: – Israel este fiul Meu cel întâi-născut.

²³Eu ţi-am spus ţie: Lasă-Mi poporul să Mi se’nchine!; dar tu n’ai vrut să-i dai drumul; aşadar, ia seama: Eu îţi voi ucide pe fiul tău cel întâi-născut”.

²⁴Şi a fost că’n timpul drumului, la un popas de noapte, îngerul Domnului[5] i-a ieşit înainte [lui Moise] şi’ncerca să-l omoare.

²⁵Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, l-a tăiat împrejur pe fiul său şi, căzându-i la picioare, a zis: „Stătut-a sângele tăierii’mprejur a fiului meu”[6].

²⁶Şi s’a dus [Domnul] de la el, pentru că ea zisese: „Stătut-a sângele tăierii’mprejur a fiului meu”.

²⁷Şi a zis Domnul către Aaron: „Mergi în întâmpinarea lui Moise în pustie!” Acesta s’a dus, l-a întâlnit în muntele lui Dumnezeu şi s’au sărutat amândoi.

²⁸Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului cu care Acesta-l trimisese, şi toate semnele pe care El îi poruncise [să le facă].

²⁹Şi s’au dus Moise şi Aaron şi i-au adunat pe toţi bătrânii fiilor lui Israel,

³⁰iar Aaron le-a spus toate cuvintele pe care Domnul i le grăise lui Moise; şi a făcut [Moise] semnele[7] în faţa poporului;

³¹şi poporul a crezut şi s’a bucurat că Domnul i-a cercetat pe fiii lui Israel şi că le-a văzut necazul; şi, plecându-se poporul, s’a închinat.