Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Iov 12 Bible Online

Iov 12 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Iov 12

¹Şi răspunzând Iov, a zis:

²„Nu’ncape îndoială că voi sunteţi poporul[1] şi că înţelepciunea se va sfârşi cu voi!…

³Dar inima din mine e-aceeaşi ca şi-a voastră.

⁴Cel drept, fără prihană, acum e râsul-lumii:

⁵La un soroc ajunge sub alţii să’ngenunche şi casele să-i fie prădate de nemernici.[2]

⁶Cel rău să nu se-aştepte să fie fără vină, cum crede că-s aceia ce-L părăsesc pe Domnul, că-adică niciodată nu vor avea certare.[3]

⁷Ci’ntreabă-le pe vite, şi ele îţi vor spune, şi păsările zării, şi ele-or povesti;

⁸vorbeşte cu pământul, şi el te lămureşte, dar şi cu peştii mării, iar ei vor tâlcui.

⁹Din toate-acestea, cine’ntru sfârşit nu va cunoaşte că ele, toate-acestea, de Domnu-au fost făcute,

¹⁰de Cel ce ţine’n mână vieaţa-a tot ce-i viu şi duhul a tot omul?

¹¹Urechea osebeşte cuvintele’ntre ele aşa cum cerul gurii bucatele le gustă.

¹²În vremea’ndelungată va sta înţelepciunea, în viaţa’ndelungată se va găsi ştiinţa.

¹³La El e’nţelepciunea, la El este puterea, şi tot la El e sfatul şi darul de-a pricepe.

¹⁴Că dacă El dărâmă, cin’ va zidi la loc? şi pe un om de-l pune sub cheie, cine-l scoate?

¹⁵De va opri El apa, se va usca pământul, iar dacă-i dă frâu liber, îl pierde prăbuşindu-l.

¹⁶A Lui este puterea, a Lui este tăria, la El este ştiinţa şi darul de-a pricepe.

¹⁷Pe sfetnici El îi duce, desculţi, în grea robie, judecătorii lumii se îngrozesc de El;

¹⁸Pe regi El îi aşază pe tronurile lor, dar tot El le şi leagă mijlòcu’n cingătoare[4];

¹⁹El este Cel ce-i duce pe preoţi în robie, şi pe mai-marii lumii, puternici, îi prăvale.

²⁰El taie vorba[5] celor de tot încrezători, bătrânilor le ştie priceperea. Tot El

²¹îi face de ocară pe cei ce sunt mai-mari şi pe smeriţi îi urcă.

²²El scoate la iveală adâncuri de’ntuneric şi tot El umbra morţii o trage spre lumină.

²³Pe neamuri le sporeşte şi-apoi tot El le pierde, le risipeşte’n larguri şi tot El le adună.

²⁴El inimile celor mai-mari ai lumii strâmbă şi-i lasă’n rătăcire pe căi necunoscute,

²⁵să pipăie doar bezna, şi nicidecum lumina, şi’n gol să rătăcească asemeni celui beat.