Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Psalmii 43 Bible Online

Psalmii 43 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Psalmii 43

¹Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au povestit lucrul pe care Tu l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.

²Mâna Ta a nimicit neamuri şi’n locul lor pe ei i-ai răsădit; Tu ai hărţuit[1] popoare, iar pe ei i-ai adus la liman[2].

³Că nu cu sabia lor au moştenit ei ţara şi nu braţul lor i-a izbăvit, ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, căci Tu ai binevoit întru ei.

⁴Tu Însuţi eşti Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti mântuirea lui Iacob:

⁵Prin Tine-i vom străpunge pe vrăjmaşii noştri şi prin numele Tău îi vom nimici pe cei ce se ridică împotriva noastră.

⁶Pentru că nu în arcul meu îmi voi pune nădejdea şi nu sabia mea mă va mântui;

⁷că Tu ne-ai izbăvit de cei ce ne supără şi pe cei ce ne urăsc i-ai ruşinat[3].

⁸Întru Dumnezeu ne vom lăuda noi toată ziua şi întru numele Tău ne vom mărturisi în veac.

⁹Acum însă Te-ai lepădat de noi şi ne-ai ruşinat şi nu vei ieşi, Dumnezeule[4], cu oştirile noastre;

¹⁰făcutu-ne-ai să dăm înapoi din faţa duşmanilor noştri şi cei ce ne urăsc ne-au prădat în folosul lor.

¹¹Datu-ne-ai ca pe o turmă la tăiere şi printre neamuri ne-ai risipit;

¹²Tu Ţi-ai vândut poporul pe preţ de nimic şi nici un câştig n’a ieşit din vinderea noastră.

¹³Ocară ne-ai făcut vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru;

¹⁴de pomină ne-ai făcut între neamuri, clătinare din cap între popoare.

¹⁵Ocara mea îmi stă înainte cât e ziua de lungă şi ruşinea obrazului meu m’a acoperit,

¹⁶dinspre glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, dinspre faţa duşmanului şi a prigonitorului.

¹⁷Acestea toate au venit peste noi, dar noi nu Te-am uitat şi nici n’am făcut nedreptate în legământul Tău,

¹⁸inima noastră nu s’a dat înapoi, paşii noştri nu s’au abătut de la calea Ta.

¹⁹Că ne-ai umilit la loc de durere şi umbra morţii ne-a acoperit.

²⁰Dac’am fi uitat noi numele Dumnezeului nostru şi ne-am fi întins mâinile spre dumnezeu străin,

²¹oare nu Dumnezeu va cerceta acestea?: Căci El e Cel ce ştie ascunzişurile inimii.

²²De dragul Tău suntem noi ucişi toată ziua, socotiţi suntem ca nişte oi de’njunghiere.

²³Deşteaptă-Te, Doamne, de ce dormi? Scoală-Te şi nu Te lepăda de noi pân’ la sfârşit.

²⁴De ce-Ţi întorci faţa? Uiţi Tu oare de sărăcia şi de necazul nostru?

²⁵Că sufletul ni s’a plecat în ţărână, pântecele ni s’a lipit de pământ.

²⁶Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă, şi de dragul numelui Tău izbăveşte-ne!