Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Psalmii 54 Bible Online

Psalmii 54 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Psalmii 54

¹Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea, ruga mea n’o trece cu vederea;

²ia aminte la mine şi mă ascultă. Mâhnitu-m’am întru tânguirea mea

³şi m’am tulburat de glasul vrăjmaşului şi de apăsarea păcătosului, căci ei au abătut fărădelege asupra mea şi cu mânie m’au duşmănit.

⁴Inima mea s’a tulburat întru mine şi frica morţii a căzut asupra mea,

⁵teamă şi tremur au venit peste mine şi întuneric m’a acoperit[1].

⁶Şi am zis: „Cine-mi va da aripi ca de porumbel ca să zbor şi să mă odihnesc?”

⁷Iată, am fugit departe şi m’am sălăşluit în pustie.

⁸L-am aşteptat pe Cel ce mă mântuieşte de nevolnicie şi vifor.

⁹Aruncă-i, Doamne, în adâncul mării şi împarte limbile lor, că am văzut fărădelege şi dezbinare în cetate.

¹⁰Ziua şi noaptea se rotesc pe zidurile ei; în mijlocul ei: fărădelege şi trudă şi nedreptate;

¹¹din uliţele ei n’au plecat camăta şi vicleşugul.

¹²Că, dacă vrăjmaşul m’ar fi ocărât, aş fi răbdat; şi dacă cel ce mă urăşte s’ar fi năpustit asupra mea cu gură mare, m’aş fi ascuns de el.

¹³Dar tu, omule cu sufletul întocmai ca al meu, tu, povaţa mea şi apropiatul meu,

¹⁴tu, cel ce împreună cu mine te-ai îndulcit din bucatele mele, cu tine în acelaşi gând am umblat eu în casa lui Dumnezeu;

¹⁵moarte să vină peste unii ca aceştia şi de vii să se pogoare ei în iad, că vicleşug se află în sălaşele lor, în mijlocul lor.

¹⁶Dar eu către Dumnezeu am strigat şi Domnul m’a auzit.

¹⁷Seara şi dimineaţa şi’n amiazăzi voi povesti, voi vesti şi El va asculta glasul meu.

¹⁸Cu pace îmi va mântui El sufletul de cei ce se apropie de mine, că în multe lucruri erau cu mine[2].

¹⁹Dumnezeu îi va auzi şi îi va smeri, El, Cel ce este mai înainte de veci. Că’n ei nu se află îndreptare, fiindcă nu s’au temut de Dumnezeu.

²⁰El Şi-a întins mâna să plătească, ei I-au pângărit făgăduinţa;

²¹risipiţi au fost de mânia feţei Sale şi inimile lor mi s’au apropiat[3]; buzele li s’au făcut mai moi decât untdelemnul, dar ele sunt lănci.

²²Aruncă-ţi grija spre Domnul, şi El te va hrăni[4]; El în veac nu va îngădui ca dreptul să se clatine.

²³Dar Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în groapa stricăciunii; oamenii sângeroşi şi vicleni nu vor ajunge la jumătatea zilelor lor, dar eu, Doamne, voi nădăjdui în Tine.