Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Psalmii 73 Bible Online

Psalmii 73 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Psalmii 73

¹De ce, Dumnezeule, până în cele din urmă Te-ai lepădat de noi? de ce s’a aprins mânia Ta peste oile păşunii Tale?

²Adu-Ţi aminte de adunarea Ta pe care dintru început ai agonisit-o. Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale, acest munte al Sionului, cel în care Tu ai locuit.

³Pân’la urmă ridică-Ţi Tu mâinile Tale împotriva trufiilor lor, împotriva relelor pe care vrăjmaşul le-a făcut în locul Tău cel sfânt.

⁴Cei ce Te urăsc s’au fălit în mijlocul sărbătorii Tale, semnele lor le-au pus drept semne, fără ca ei s’o ştie,

⁵ca şi cum ar fi fost o plecare spre înălţimi[1].

⁶Ca într’o pădure de copaci, cu topoarele i-au tăiat uşile laolaltă, cu secure şi ciocan l-au dărâmat.

⁷Cu foc au ars locaşul Tău cel sfânt, pân’la pământ spurcat-au locuinţa numelui Tău.

⁸Zis-au în inima lor, şi’mpreună cu ei rudeniile lor: „Veniţi! să nimicim toate serbările lui Dumnezeu de pe pământ!”

⁹Semnele noastre nu le-am văzut; nici un profet nu mai este, El pe noi nu ne va mai cunoaşte[2].

¹⁰Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul? oare pân’la urmă va defăima potrivnicul numele Tău?

¹¹Oare pe totdeauna Îţi întorci Tu mâna şi dreapta Ta din mijlocul sânului Tău?[3]

¹²Dar Dumnezeu este Împăratul nostru de dinainte de veac, El a făcut mântuire în mijlocul pământului.

¹³Tu, cu puterea Ta, ai întemeiat marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă,

¹⁴capul balaurului[4] Tu l-ai sfărâmat, Tu l-ai dat ca hrană popoarelor etiopiene[5].

¹⁵Tu ai făcut să irumpă izvoare şi pâraie, Tu ai făcut să sece râurile Etamului[6].

¹⁶A Ta este ziua şi a Ta este noaptea, Tu ai întemeiat lumina şi soarele.

¹⁷Tu ai făcut toate marginile pământului; vara şi primăvara Tu le-ai plăsmuit.

¹⁸Adu-Ţi aminte de aceasta: Vrăjmaşul L-a ocărât pe Domnul şi poporul cel fără-de-minte Ţi-a defăimat numele.

¹⁹Sufletul ce Te mărturiseşte pe Tine să nu-l dai la fiare[7]; de sufletele săracilor Tăi să nu uiţi pân’la sfârşit.

²⁰Caută spre legământul Tău, că întunecimile pământului s’au umplut de casele fărădelegilor.

²¹Cel umilit, cel ruşinat să nu fie întors înapoi; săracul şi sărmanul vor lăuda numele Tău.

²²Scoală-Te, Dumnezeule, judecă-Ţi propria Ta pricină; adu-Ţi aminte de ocara pe care cel fără-de-minte o face toată ziua împotriva Ta.

²³Nu uita glasul celor ce Ţi se roagă Ţie; trufia celor ce Te urăsc urcă fără’ncetare.