Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Cântarea Cântărilor 5 Bible Online

Cântarea Cântărilor 5 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Cântarea Cântărilor 5

¹– Intrat-am în grădina mea,[1] o, sora mea, mireasa mea, şi smirna mi-am cules-o cu aromele, mâncat-am pâinea mea cu mierea mea şi vinul meu mi l-am băut şi laptele, al meu. (Mâncaţi, prieteni, luaţi şi beţi şi îmbătaţi-vă, fârtaţi!…)[2]

²– Eu dorm, dar inima mea veghează.[3] În uşă-mi bate el, iubitul meu, cu glasul lui: „Deschide-mi, sora mea, iubita mea, columba mea, desăvârşita mea, că plin de rouă-mi este capul şi părul meu, de picături de noapte”.

³„Dar eu de haina mea m-am dezbrăcat: cum o s’o pun pe mine iarăşi?; picioarele mi le-am spălat: cum oare să le’ntin?”

⁴Iubitul meu prin rază şi-a’ntins mâna[4] şi totu’n mine se mişca spre el.

⁵M’am ridicat iubitului ca să-i deschid şi smirnă mi-a picat din mâini; de smirnă pline-s degetele mele şi smirnă-i pe mâneru’ncuietorii…[5]

⁶Iubitului eu uşa i-am deschis,[6] dar el pierise, frăţiorul meu! Mi-i sufletul topit de vorba lui… Şi l-am cătat şi nu am dat de el şi l-am strigat şi nu m’a auzit…

⁷Au dat de mine paznicii de noapte, acei ce dau târcoale prin cetate, şi m’au bătut şi m’au rănit şi şalul de pe umeri mi l-au smuls, ei, paznicii de ziduri întărite!

⁸Fiice ale Ierusalimului, vă conjur pe-a ţarinii putere şi tărie: de-l veţi afla pe cel iubit al meu spunèţi-i că-s rănită de iubire.

⁹– Cu ce-i mai altfel dragul tău ca altul, o, tu, cea mai frumoasă’ntre femei, cu ce-i mai altfel dragul tău ca altul, de ne-ai legat cu-astfèl de jurământ?[7]

¹⁰– Frăţânul meu e alb, e alb şi rumen; pe el îl osebeşti din zeci de mii.

¹¹De aur lămurit îi este capul cu plete’n valuri, negre cum e corbul.

¹²Iar ochii lui, ca două porumbiţe pe-o margine de apă scăldându-se în lapte şi stând apoi pe margini de rotund.

¹³Gropiţele, căuşuri aromate ce odrăslesc miresme; iar buzele-i sunt crini înrouraţi cu-arome moi de smirnă.

¹⁴I-s mâinile ca două giuvaiere de aur scris cu pietre mici de Tars; iar pântecele, pavăză de fildeş cu pietre de safir;

¹⁵pulpele lui, coloane de-alabastru temeluite’n cuiburi aurii; Liban măreţ îi este’nfăţişarea, ai cărui cedri n’au asemănare;

¹⁶rostirea lui e, toată, doar dulceaţă şi totu’n el, plăcut. Acesta este frăţiorul meu, acesta este el, iubitul meu, o, fete ale Ierusalimului!