Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Sirah 21 Bible Online

Sirah 21 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Sirah 21

¹Fiule, ai păcătuit?: n’o mai lua de la capăt, ci roagă-te pentru păcatele de ieri.

²Ca din faţa şarpelui să fugi de dinaintea păcatului, că dacă te apropii, te va muşca; dinţii lui sunt dinţi de leu: omoară viaţa oamenilor.

³Nelegiuirea e ca o sabie cu două tăişuri; rana ei nu are vindecare.

⁴Zăpăceala şi neruşinarea pustiesc bogăţia;[1] aşa va fi pustiită casa trufaşilor.

⁵Rugăciunea săracului ajunge din gură la urechile Domnului, a Cărui hotărâre vine degrab.

⁶Cel ce urăşte mustrarea calcă pe urmele păcătosului, dar cel ce se teme de Domnul se căieşte din inimă.

⁷Vorbitorul bun se cunoaşte de departe, iar omul mintos ştie când alunecă.

⁸Cel ce-şi zideşte casa cu banii altuia e asemenea celui ce-şi adună pietre pentru mormânt.

⁹Adunarea nelegiuiţilor e ca un vălătuc de câlţi: în pară de foc le e sfârşitul.

¹⁰Drumul păcătoşilor e aşternut cu pietre, dar se înfundă în groapa iadului.

¹¹Cel ce păzeşte legea îşi stăpâneşte pornirile, iar frica de Domnul se desăvârşeşte în înţelepciune.

¹²Cel neisteţ la minte nu poate învăţa nimic, dar e o isteţime care sporeşte amărăciunea.[2]

¹³Ştiinţa înţeleptului creşte ca un potop şi sfatul său e ca un izvor de viaţă.

¹⁴Inima prostului e ca un vas spart: nu ţine’n ea nici un fel de cunoaştere.

¹⁵Dacă un om învăţat aude un cuvânt înţelept îl preţuieşte şi-i adaugă pe al lui; dar dacă-l aude un zănatic, nu-l place şi-l aruncă la spate.

¹⁶Rostirea prostului e ca o povară la drum, dar pe buzele înţeleptului se află har.

¹⁷Gura înţeleptului e mult cerută’n adunare şi spusa lui e’n gândul fiecăruia.

¹⁸Ca o casă’n prăbuşire, aşa-i înţelepciunea pentru prost, iar ştiinţa nebunului, cuvinte fără şir.

¹⁹Pentru nerod, învăţătura e piedică la picioare şi ca nişte cătuşe la mâna dreaptă.

²⁰Prostul, când râde, gâlgâie ascuţit, dar omul cu bun simţ de-abia surâde.

²¹Pentru înţelept, învăţătura e ca o podoabă de aur şi ca o brăţară pe mâna lui cea dreaptă.

²²Prostul dă buzna’ n casă, dar omul încercat[3] se sfieşte de oricine.

²³Nebunul se uită’n casă din uşă, dar omul bine crescut rămâne afară.

²⁴Doar omul prost crescut ascultă pe la uşi; un om înţelept s’ar simţi ruşinat.

²⁵Buzele flecarilor vorbesc anapoda, dar cuvintele înţelepţilor sunt bine cumpănite.

²⁶Inima proştilor li se află’n gură, dar gura înţelepţilor li se află’n inimă.

²⁷Când nelegiuitul îl blestemă pe Satana îşi blestemă sufletul.[4]

²⁸Cel ce şuşoteşte zâzanii îşi pângăreşte sufletul şi urât va fi de cei de lângă el.