Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Sirah 24 Bible Online

Sirah 24 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Sirah 24

¹Înţelepciunea îşi este laudă sieşi[1] şi’n mijlocul poporului se preamăreşte,

²în adunarea Celui-Preaînalt îşi deschide gura şi’n faţa puterii Lui se preamăreşte:

³„Din gura Celui-Preaînalt am ieşit şi ca un abur am acoperit pământul.

⁴întru înălţimi[2] m’am sălăşluit, iar tronul meu se află într’un stâlp de nor[3].

⁵Singură am cutreierat, de jur-împrejur, roata cerului şi am umblat prin străfundul genunii.

⁶Stăpână am fost pe valurile mării şi’peste’ntreg pământul şi peste fiecare popor şi peste fiecare neam.

⁷Prin toate acestea cătat-am odihnă: în a cui moştenire mă voi sălăşlui?[4]

⁸Atunci Făcătorul-a-toate mi-a dat poruncă, Cel ce m’a făcut mi-a rânduit sălaşul; El mi-a zis: «În Iacob pune-ţi sălaşul şi’n Israel să-ţi ai moştenirea!»

⁹Mai înainte de veacuri, încă de la’nceput, El m’a făcut şi până’n veşnicie nu voi înceta să fiu.

¹⁰În locaşul cel sfânt, în faţa Lui, am slujit şi astfel în Sion m’am statornicit;

¹¹În cetatea cea iubită la fel mi-a dat odihnă şi în Ierusalim îmi este puterea.

¹²Într’un popor slăvit m’am înrădăcinat, în partea Domnului, în moştenirea Lui.[5]

¹³Ca un cedru m’am ridicat în Liban şi ca un chiparos în munţii Hermonului,

¹⁴m’am înălţat ca un finic în En-Gaddi şi ca o tufă de trandafiri în Ierihon, ca un măslin frumos în câmp, şi ca un platan m’am înălţat.

¹⁵Ca scorţişoara şi ca drobiţa[6] am dat mireasmă şi ca un mir de preţ am răspândit aromă, ca galbanul[7], onixul[8] şi ca stacta[9] şi ca un nor de tămâie din cortul mărturiei.

¹⁶Ca un terebint mi-am întins crengile, iar crengile mele sunt ramuri de slavă şi de har.

¹⁷Ca o vie am odrăslit haruri, iar florile mele sunt rod de slavă şi bogăţie.

¹⁸Sunt mama iubirii curate, a temerii[10], a cunoaşterii şi a nădejdii celei sfinte; iată de ce sunt eu dăruită tuturor copiilor mei, din veşnicie, celor rânduiţi de El.[11]

¹⁹Veniţi la mine, voi, cei ce mă doriţi, şi săturaţi-vă de roadele mele!

²⁰Căci amintirea mea e mai dulce decât mierea şi moştenirea mea, decât fagurele.

²¹Cei ce mă mănâncă vor flămânzi din nou, cei ce mă beau, din nou vor înseta.[12]

²²Cel ce ascultă de mine nu se va ruşina şi cei ce lucrează prin mine nu vor păcătui.

²³Toate acestea sunt cartea legământului Dumnezeului Celui-Preaînalt, legea pe care ne-a poruncit-o Moise, lăsată ca moştenire adunării lui Iacob.

²⁴Nu încetaţi a fi puternici în Domnul, lipiţi-vă de El, ca să vă întărească. Domnul Atotţiitorul e singurul Dumnezeu şi-un alt Mântuitor nu e în afară de El.[13]

²⁵[Această lege] sporeşte înţelepciunea precum Fisonul şi ca Tigrul la vremea roadelor noi;

²⁶ca Eufratul revarsă înţelegerea şi ca Iordanul la vremea secerişului;

²⁷ca Nilul face să curgă învăţătura, ca Gihonul la vremea culesului viilor.[14]

²⁸Cel dintâi n’a cunoscut-o pe toată, cel din urmă, nici el, nu a descoperit-o;

²⁹că mai întinsă decât marea îi este gândirea, şi sfatul ei, decât genunea cea mare”.[15]

³⁰Iar eu[16], eu sunt ca un braţ de apă al unui fluviu şi ca un pârâu curgând către un rai.

³¹Am zis: îmi voi uda grădina şi-mi voi scălda în apă răzoarele; şi, iată, braţul meu de apă s’a făcut fluviu, iar fluviul meu a devenit o mare.

³²Învăţătura precum zorile o voi face să licărească şi până departe va străluci;

³³învăţătura o voi răspândi ca pe o profeţie şi le-o voi lăsa generaţiilor de după mine.

³⁴Vedeţi că nu numai pentru mine m’am ostenit, ci şi pentru toţi cei ce o caută.