Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Sirah 27 Bible Online

Sirah 27 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Sirah 27

¹Mulţi păcătuiesc prin pofta de câştig, iar cel ce caută să se îmbogăţească îşi întoarce ochii.[1]

²Ţăruşul se’nfige între încheieturile pietrelor, iar păcatul se strecoară între vânzare şi cumpărare.

³Cel ce nu se ţine cu stăruinţă în frica de Domnul, casa aceluia curând se va nărui.

⁴Când sita cerne, în ea rămâne tărâţa; aşa şi scăderile omului în ceea ce vorbeşte.

⁵Cuptorul cearcă vasele olarului; cercarea omului e în voroava lui[2].

⁶Roadă pomului e oglinda pământului din care a crescut; aşa e cuvântul pentru gândul din inima omului.

⁷Nu lăuda pe nimeni înainte ca el să fi vorbit, fiindcă aici e cercarea omului.

⁸Dacă urmăreşti dreptatea, o vei dobândi şi o vei pune pe tine ca pe un vestmânt de mărire.

⁹Păsările poposesc lângă cele care le seamănă, iar adevărul se’ntoarce la cei care-l trăiesc.

¹⁰Leul îşi pândeşte prada; aşa şi păcatul, pe cei ce fac nedreptate.

¹¹Vorba evlaviosului e’ntotdeauna înţelepciune, dar nebunul se schimbă ca luna.

¹²În mijlocul proştilor tu pândeşte clipa potrivită;[3] în mijlocul deştepţilor, rămâi fără grijă.

¹³Voroava proştilor e ceva de groază; râsul lor izbucneşte’n desfătările păcatului.

¹⁴Vorba celui ce se jură mult îţi face părul măciucă; când se ceartă, astupă-ţi urechile!

¹⁵Cearta trufaşilor e cu vărsare de sânge iar înjurăturile lor îţi zgârie auzul.

¹⁶Cel ce dezvăluie taine nimiceşte încrederea şi nu-şi mai află un prieten pentru sufletul său.

¹⁷Îndrăgeşte-ţi prietenul şi fii-i credincios, dar dacă-i dezvălui tainele, nu alerga după el;

¹⁸căci aşa cum cineva nimiceşte un om omorându-l, şi tu ai ucis prietenia aproapelui tău;

¹⁹dacă-ţi deschizi mâna şi pasărea zboară, aşa ţi-ai pierdut prietenul şi nu-l vei mai prinde;

²⁰nu mai umbla după el, că-i foarte departe: a fugit ca o căprioară scăpată din laţ.

²¹Dacă ai o rană, ea poate fi legată; dacă cineva te-a înjurat, poate veni o împăcare; dar pentru cel ce a dezvăluit o taină nu mai e nici o nădejde.

²²Cel ce face cu ochiul urzeşte răul şi de la asta nimeni nu-l poate îndepărta.

²³Când te uiţi la el, gura lui e numai dulceaţă; când tu vorbeşti, el e numa’ urechi; dar după aceea îşi suge buzele şi-ţi face cuvintele pietre de scandal.

²⁴Multe lucruri am urât, dar nimic ca pe el; chiar şi Domnul îl urăşte.

²⁵Cel ce azvârle o piatră’n sus, în capul lui o azvârle, iar cel ce loveşte pe la spate se-alege cu răni.

²⁶Cel ce sapă o groapă va cădea în ea şi cel ce întinde o cursă, în ea se va prinde.

²⁷Celui ce face răul, răul va cădea peste el, fără ca el să ştie măcar de unde-i vine.

²⁸A lua peste picior şi a batjocori e treaba celui plin de sine, dar pedeapsa, ca un leu îl pândeşte.

²⁹Cei ce se bucură de căderea celor buni se vor prinde în plasă şi durerea îi va mistui înainte ca ei să moară.

³⁰A avea pică pe cineva şi a te aprinde de mânie, iată şi alte lucruri urâte: păcătosul le meştereşte pe amândouă.