Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Isaia 33 Bible Online

Isaia 33 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Isaia 33

¹Vai celor ce vă fac să suferiţi!; dar nimeni nu vă face suferinzi; iar cei ce asupra voastră se poartă cu viclenie, nu cu viclenie se poartă; cei ce se poartă cu viclenie vor fi prinşi şi părăsiţi: ca o molie în haină, aşa vor fi sleiţi.[1]

²Doamne, miluieşte-ne, că întru Tine am nădăjduit, sămânţa celor răzvrătiţi s’a dus către pierzare, dar mântuirea noastră s’a făcut în vremea necazului.

³De glasul fricii Tale s’au înspăimântat popoarele, de frica Ta s’au risipit păgânii.

⁴Iar acum, prăzile voastre – şi de la mic, şi de la mare – se vor aduna; ca şi cum cineva ar aduna lăcuste, aşa îşi vor râde de voi.

⁵Sfânt e Dumnezeu, Cel ce locuieşte în ceruri înalte; umplutu-s’a Sionul de judecată şi de dreptate.

⁶Legii vor fi predaţi,[2] mântuirea noastră e vistieria noastră: în ea se află înţelepciune şi cunoaştere şi evlavie către Dumnezeu, acestea sunt vistieriile dreptăţii.

⁷Iată, acum, de frica voastră se vor teme aceia de care voi v’aţi temut;

⁸Că se vor pustii căile lor, spaima neamurilor a cunoscut sfârşit, înţelegerea făcută cu ei s’a dus, iar voi nicicum nu-i veţi socoti oameni.[3]

⁹Pământul plânge, Libanul e ruşinat, Şaronul a devenit pustiu, Galileea va fi dezvelită, şi Carmelul.

¹⁰Acum Mă voi scula, zice Domnul, acum voi fi slăvit şi fi-voi înălţat.

¹¹Acum veţi vedea, acum veţi simţi, zadarnică va fi tăria suflării voastre, foc vă va mistui.

¹²Şi neamurile vor fi arse ca un spin aruncat în ţarină şi ars.

¹³Cei de departe vor auzi ce am făcut Eu, iar cei de aproape Îmi vor cunoaşte puterea.

¹⁴Nelegiuiţii din Sion au plecat, tremur îi va apuca pe cei necredincioşi. Cine vă va spune că foc s’a aprins? Cine vă va spune de locul cel veşnic?

¹⁵Cel ce umblă întru dreptate grăieşte drept, urând fărădelegea şi nedreptatea, ferindu-şi mâinile de mită, astupându-şi urechile ca să nu audă judecata sângelui, închizându-şi ochii ca să nu vadă nedreptate;

¹⁶acesta va locui într’o peşteră înaltă de piatră tare; pâine i se va da şi apă de băut.

¹⁷Un Rege plin de slavă veţi vedea, ochii voştri vor zări o ţară de departe.[4]

¹⁸Sufletul vostru va cugeta frica de Domnul. Unde sunt cărturarii? unde sunt sfetnicii? unde este cel ce-i numără pe cei ce hrănesc

¹⁹popoare mici şi mari? Cui nu i-a dat el un sfat? El nici c’a înţeles un popor cu grai adânc, aşa ca un popor dispreţuit să nu audă, iar cel ce aude să nu înţeleagă.

²⁰Iată cetatea Sionului, mântuirea noastră; ochii voştri vor vedea Ierusalimul, cetate bogată, corturi care nu se vor clinti, nici se vor clinti vreodată ţăruşii cortului ei, şi nici funiile lui se vor rupe;[5]

²¹că mare vă este vouă numele Domnului; loc va fi pentru voi, cu râuri şi şanţuri late şi largi; nu pe calea aceasta vei umbla, nici va merge pe ea corabie cu vâsle.[6]

²²Că mare este Dumnezeul meu; Domnul nu mă va trece cu vederea; Domnul e judecătorul nostru, Domnul e mai-marele nostru; Împăratul nostru este Domnul, Domnul ne va mântui.

²³Funiile tale s’au rupt, fiindcă nu aveau putere; catargul tău s’a plecat, el nu-şi va desfăşura pânzele şi nici că va purta un semn până ce va fi dat spre pradă; de aceea mulţi şchiopi vor lua pradă.

²⁴Iar poporul care locuieşte-acolo nicicum nu va zice: „Sunt mort de oboseală!”, căci păcatul lor le va fi iertat.[7]