Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Isaia 34 Bible Online

Isaia 34 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Isaia 34

¹Apropiaţi-vă, voi, neamuri, şi auziţi, voi, căpetenii!, audă pământul şi cei ce-l locuiesc, lumea şi poporul ce se află într’însa![1]

²Că mânia Domnului este asupra tuturor neamurilor şi urgia Lui asupra numărului lor, ca să le nimicească şi să le dea spre’njunghiere.

³Răniţii şi morţii lor fi-vor azvârliţi cu totul, putoarea lor se va înălţa deasupră-le, munţii fi-vor uzi de sângele lor.

⁴Toate puterile cerurilor se vor topi[2], cerul se va învălui ca un sul de carte şi toate stelele vor cădea ca foile de pe viţă şi ca frunzele din smochin.

⁵Beată Mi s’a făcut sabia în cer[3]; iată, ea se va coborî peste Idumeea, şi cu judecată peste poporul hărăzit pieirii.

⁶Sabia Domnului s’a umplut de sânge, s’a îmbuibat cu grăsime, cu sânge de ţapi şi de miei, cu seu de tauri şi berbeci; că jertfă I se aduce lui Dumnezeu în Boţra[4] şi’njunghiere mare în Idumeea.

⁷Şi’mpreună cu ei vor cădea ghiftuiţii pământului, şi berbecii şi taurii, şi se va îmbăta pământul de sânge şi se va umple de grăsimea lor.

⁸Fiindcă-i ziua judecăţii Domnului şi anul când Sionul prin judecată îşi primeşte plata.

⁹Şi văile ei în smoală se vor preface, şi pământul ei în pucioasă, şi fi-va pământul ei arzând ca smoala

¹⁰ziua şi noaptea, şi niciodată nu se va stinge, cu fumul în văzduh urcând, şi pustiu va deveni de-a lungul generaţiilor;

¹¹şi’ndelungată vreme locuită va fi de păsări şi de arici şi de stârci şi de corbi; sfoara-de-măsurat a pustiirii fi-va aruncată deasupră-i şi de satiri va fi locuită.

¹²Mai-marii ei nu vor mai fi, pentru că regii ei şi mai-marii ei vor fi nimiciţi.

¹³Spini răsări-vor în cetăţile ei şi’n temniţele ei; sălaşe vor fi pentru satiri şi cuiburi pentru struţi.

¹⁴Şi demonii vor sta faţă’n faţă cu satirii şi vor zbiera unul către celălalt; acolo se vor odihni satirii, că loc de odihnă şi-au aflat.

¹⁵Acolo şi-a făcut ariciul vizuină, acolo unde pământul i-a ocrotit puii. Acolo s’au întâmpinat cerbii şi unul altuia şi-au văzut chipurile;

¹⁶toţi câţi erau au trecut şi nici unul din ei n’a pierit; unul pe altul nu se căutau, căci Domnul le-a poruncit şi Duhul Său i-a adunat.

¹⁷Şi El va arunca sorţi pentru ei, iar mâna Lui le-a împărţit păşunea: – Pe veci veţi moşteni aici; odihnă le va fi din neam în neam!