Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Isaia 9 Bible Online

Isaia 9 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Isaia 9

¹Întâi bea asta! Treci repede la faptă, tu, ţară a Zabulonului, ţară a Neftalimului[1] şi voi, ceilalţi care locuiţi pe calea mării[2] şi dincolo de Iordan, Galileea neamurilor[3]! Poporul cel ce umbla în întuneric a văzut lumină mare;[4] voi, cei ce locuiţi în latura şi în umbra morţii, lumină va străluci peste voi!

²Mulţimea poporului pe care ai adus-o’ntru veselia Ta în faţa Ta se va veseli precum cei ce se veselesc la seceriş şi precum cei ce-şi împart prăzile.

³Că li s’a luat jugul ce le stătea deasupra şi toiagul ce li se pusese pe grumaz; că El a rupt toiagul hrăpăreţilor ca’n zilele lui Madian.

⁴Că ei vor înapoia toată haina luată cu vicleşug şi îmbrăcămintea luată prin jaf; şi vor vrea s’o facă, chiar de-ar fi fost să fie arşi cu foc.

⁵Că Prunc ni S’a născut, Fiu, şi ni S’a dat, a Cărui stăpânire Şi-o poartă pe umăr; şi numele Lui se cheamă: „Înger-de-mare-sfat”, „Sfetnic minunat”, „Dumnezeu tare, biruitor”, „Domn păcii”, „Părinte al veacului ce va să fie”; că Eu voi aduce pace peste domni şi sănătate Lui.

⁶Mare va fi stăpânirea Lui şi păcii Lui nu-i va fi hotar. Pe tronul lui David va şedea şi peste împărăţia Sa, ca s’o cârmuiască întru fericire[5] şi s’o apere prin judecată şi dreptate, de acum şi până’n veac. Râvna Domnului Atotţiitorului va face acestea.

⁷Moarte a trimis Domnul asupra lui Iacob şi a venit asupra lui Israel.

⁸Şi tot poporul lui Efraim şi cei ce locuiesc în Samaria vor cunoaşte, ei, cei ce’n trufie şi’n inimă semeaţă zic:

⁹„Cărămizile au căzut, ci veniţi, să cioplim pietre şi să tăiem duzi şi cedri. şi să ne zidim turnuri!…”.

¹⁰Şi Domnul îi va zdrobi pe cei ce se ridică’mpotriva Lui pe muntele Sionului, iar pe vrăjmaşii Săi îi va risipi:

¹¹Siria de la Soare-Răsare şi pe Elinii de la Soare-Apune, cei ce-l mănâncă pe Israel cu toată gura. Pentru toate acestea, mânia Lui nu s’a dus, ci mâna Sa e încă înaltă.

¹²Dar poporul nu s’a întors până ce a fost lovit; ei pe Domnul nu L-au căutat.

¹³Aşa că Domnul a luat de la Israel capul şi coada, ce e mare şi ce e mic, într’o singură zi:

¹⁴omul bătrân şi cei ce cată la faţa omului[6] (aceştia sunt capul), profetul care învaţă fărădelegea (aceştia sunt coada).

¹⁵Şi cei ce-l fericesc pe poporul acesta îl vor amăgi şi-l vor amăgi până ce-l vor înghiţi.

¹⁶De aceea Domnul nu Se va veseli de tinerii lor, nici nu va avea milă de orfanii şi văduvele lor, că toţi sunt nelegiuiţi şi răi şi fiece gură nedreptate grăieşte. Pentru toate acestea, mânia Lui nu s’a dus, ci mâna Sa e încă înaltă.

¹⁷Ca focul va arde fărădelegea, în foc se va mistui ca iarba uscată, în desişurile pădurii va arde şi toată preajma dealurilor o va înghiţi.

¹⁸De aprinderea mâniei Domnului pământu’ntreg se-aprinde şi ars ca de foc va fi poporul. Nici un om nu va avea milă de fratele său,

¹⁹ci se va răsuci spre dreapta fiindcă-i va fi foame şi va mânca din cele ce-s de-a stânga; şi nu se va sătura omul mâncând carnea braţului său.

²⁰Că va mânca Manase carnea lui Efraim şi Efraim pe a lui Manase, căci ei împreună îl vor împresura pe Iuda. Pentru toate acestea, mânia Lui nu s’a dus, ci mâna Sa e încă înaltă.