Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ieremia 12 Bible Online

Ieremia 12 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ieremia 12

¹Drept eşti Tu, Doamne, pentru ca eu în faţa Ta să-mi pot face apărarea; da, despre judecăţi Îţi voi grăi. Cum se face că tocmai calea necredincioşilor sporeşte?, că toţi cei ce se poartă ca nişte trădători, tocmai ei înfloresc?

²Tu i-ai sădit, ei au prins rădăcină, au odrăslit şi roadă au făcut; aproape le eşti de gură, dar departe de rărunchii lor.[1]

³Dar Tu, Doamne, mă cunoşti, Tu inima mi-ai cercat-o chiar în faţa Ta: Curăţeşte-i pentru ziua’njunghierii lor[2]!

⁴Până când oare va plânge pământul şi până când iarba câmpului se va usca de răutăţile celor care-l locuiesc? Şi animalele şi păsările-au pierit cu totul, fiindcă ei au zis: „Dumnezeu nu va vedea căile noastre”.

⁵Dacă picioarele tale, alergând, te istovesc, cum o să te’ntreci cu cei de pe cai?[3] în ţara păcii tale te simţi încrezător; ce te vei face însă în freamătul Iordanului[4]?

⁶Fiindcă chiar fraţii tăi şi casa tatălui tău, chiar şi ei s’au lepădat de tine; şi au strigat şi’n urmărirea ta s’au adunat; să nu te’ncrezi în ei, chiar când îţi vor spune vorbe dulci.

⁷Casa mi-am lăsat-o, moştenirea mi-am părăsit-o, sufletul cel iubit mi l-am dat în mâna vrăjmaşilor ei.

⁸Moştenirea mea mi s’a făcut ca un leu într’o pădure; glasul şi l-a ridicat împotrivă-mi, iată de ce am urât-o.

⁹Oare nu-mi este moştenirea mea culcuş de hienă sau peşteră ce-o’mpresoară rotund? Mergeţi!, adunaţi toate fiarele câmpului, ele să vină şi s’o mănânce!

¹⁰Mulţime de păstori mi-au stricat via, partea mea au spurcat-o, partea mea cea dorită au prefăcut-o’n pustie lipsită de urme;

¹¹în plină dărâmătură s’a prefăcut; pentru mine’ntreaga ţară s’a prăbuşit, că nu-i nimeni care s’o pună la inimă.

¹²Suferinţe pândesc la fiece trecătoare’n pustie, căci sabia Domnului va mânca totul, dintr’o margine în alta a ţării; nici unui trup nu-i este pace.

¹³Aţi semănat grâu, aţi secerat spini; părţile lor nu le vor fi de folos; ruşinaţi-vă de fala voastră, că mustrare vă este’n faţa Domnului.

¹⁴„Aşa grăieşte Domnul despre toţi vecinii răi care se ating de moştenirea Mea, pe care Eu am împărţit-o poporului Meu Israel: Iată, Eu îi voi smulge din ţara lor, iar pe Iuda îl voi scoate din mijlocul lor.

¹⁵Şi va fi, după ce îi voi scoate, că Eu Mă voi întoarce şi voi avea milă de ei şi voi face ca fiecare să locuiască pe moşia sa şi fiecare în ţarina sa.

¹⁶Şi va fi că, dacă ei într’adevăr vor învăţa calea poporului Meu, adică să jure pe numele Meu: «Viu este Domnul!», aşa cum l-au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci ei vor fi aşezaţi în mijlocul poporului Meu.

¹⁷Dar dacă nu se vor întoarce, atunci pe neamul acela îl voi sfârteca şi-l voi nimici”.