Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Daniel 5 Bible Online

Daniel 5 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Daniel 5

¹Regele Baltazar[1] le-a făcut un ospăţ mare celor o mie de dregători ai săi; şi vin era înaintea celor o mie[2].

²Şi Baltazar, bând, după ce a dat de gustul vinului a poruncit să fie aduse vasele de aur şi de argint pe care Nabucodonosor, tatăl său, le adusese din templul din Ierusalim, pentru ca din ele să bea regele şi dregătorii săi şi ţiitoarele lui şi nevestele lui.

³Şi au adus vasele de aur şi de argint care fuseseră aduse din templul lui Dumnezeu Cel din Ierusalim; şi au băut din ele regele şi dregătorii săi şi ţiitoarele lui şi nevestele lui;

⁴beau vin şi-i lăudau pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră; dar pe Dumnezeul Cel veşnic, Cel ce are putere asupra duhului lor, pe Acela nu-L binecuvântau.

⁵În chiar ceasul acela au apărut degetele unei mâini de om; în lumina sfeşnicului, ele scriau pe tencuiala peretelui din casa regală; iar regele vedea încheieturile mâinii care scria.

⁶Atunci faţa regelui s’a schimbat; gândurile îl tulburau, încheieturile şoldurilor îi piereau, iar genunchii, cuprinşi de tremur, se loveau unul de altul.

⁷Şi regele a strigat cu glas mare să-i fie aduşi magii, Caldeii şi ghicitorii. Şi le-a zis înţelepţilor Babilonului: „Cel ce va citi această scriere şi-mi va face cunoscută tâlcuirea, acela, oricare ar fi el, va fi îmbrăcat în purpură, şi lanţ de aur va avea pe grumaz, şi va fi al treilea cârmuitor în regatul meu”.

⁸Atunci au intrat toţi înţelepţii regelui, dar n’au putut să citească scrierea, şi nici să-i arate regelui tâlcul.

⁹Şi regele Baltazar s’a tulburat şi chipul i s’a schimonosit, iar sfetnicii săi au fost cuprinşi de spaimă.

¹⁰Atunci regina[3] a intrat în casa ospăţului şi a zis: „O, rege, în veci să trăieşti! Gândurile tale să nu te tulbure, iar chipul tău să nu se schimbe!

¹¹În regatul tău este un om în care se află Duhul lui Dumnezeu[4]; în zilele părintelui tău s’a aflat în el cuget veghetor[5] şi pricepere; iar regele Nabucodonosor, părintele tău, l-a făcut mai-mare peste descântători şi peste magi şi peste Caldei şi peste ghicitori.

¹²Că are în el un duh nemaipomenit şi înţelepciune şi pricepere şi tâlcuieşte visele şi răspunde la întrebări grele şi deznoadă nodurile: e Daniel, dar regele l-a numit Beltşaţar; pune să-l cheme, iar el îţi va spune tâlcuirea lui”.

¹³Atunci Daniel a fost adus în faţa regelui. Şi a zis regele către Daniel: „Tu eşti Daniel, cel dintre fiii robimii din Iudeea, pe care a adus-o regele, părintele meu?

¹⁴Am auzit de tine, cum că’n tine este Duhul lui Dumnezeu[6] şi că duh veghetor şi pricepere şi înţelepciune nemaipomenită s’au aflat în tine.

¹⁵Şi acum au venit în faţa mea înţelepţi şi magi şi ghicitori să-mi citească scrierea aceasta şi să-mi spună tâlcuirea, dar n’au fost în stare să mi-o spună.

¹⁶Dar am auzit de tine, cum că poţi face tâlcuiri; acum dar, dacă vei fi în stare să citeşti scrierea aceasta şi să-mi spui tâlcul ei, în purpură vei fi îmbrăcat şi lanţ de aur vei avea pe grumaz şi al treilea dregător vei fi în regatul meu”.

¹⁷Şi a grăit Daniel în faţa regelui: „Darurile tale fie pentru tine, iar ce e de dat în casa ta dă altuia; iar eu îi voi citi regelui scrierea şi-i voi spune tâlcuirea.

¹⁸O, rege, Dumnezeul Cel-Preaînalt i-a dat lui Nabucodonosor, părintele tău, regat şi mărire şi cinste şi slavă;

¹⁹şi din pricina măririi pe care i-o dăduse, toate popoarele, triburile şi limbile tremurau şi se temeau de faţa lui: pe cine vrea îl omora, pe cine vrea îl lovea, pe cine vrea îl înălţa, pe cine vrea îl umilea.

²⁰Dar când inima lui s’a înălţat şi duhul i-a dat ghes să se trufească, atunci a fost coborât de pe tronul regatului său şi cinstea i-a fost luată.

²¹Alungat a fost dintre oameni, şi inima i s’a dat după firea fiarelor; sălaşul şi-l avea laolaltă cu asinii sălbatici; ca pe un bou îl hrăneau cu iarbă, iar trupul i se scălda din roua cerului, până ce a cunoscut că Dumnezeul Cel-Preaînalt este Domnul împărăţiei oamenilor şi că El o dă cui Îi place Lui.

²²Ca atare, tu, Baltazar, tu, fiul său, cel ce nu ţi-ai smerit inima înaintea lui Dumnezeu, oare n’ai ştiut tu toate acestea?

²³Tu te-ai înălţat împotriva Domnului, Dumnezeul cerului, şi ţi-ai adus înainte vasele casei Sale şi aţi băut vin din ele, tu şi dregătorii tăi şi ţiitoarele tale şi nevestele tale, şi aţi adus laude pentru dumnezeii de aur şi de argint şi de fier şi de lemn şi de piatră, care nu văd şi nici nu aud şi nici nu cunosc; dar pe Dumnezeu, în a Cărui mână se află suflarea ta şi toate căile tale, pe Acela nu L-aţi slăvit.

²⁴Drept aceea, de la El[7] a fost trimisă încheietura mâinii, şi El a poruncit această scriere.

²⁵Iar scrierea cea poruncită este aceasta: MANE, TECHEL, FARES[8].

²⁶Iar tâlcuirea cuvântului este aceasta: MANE: Dumnezeu ţi-a măsurat regatul şi i-a pus capăt;

²⁷TECHEL: a cântărit în cumpănă şi a găsit lipsă;

²⁸FARES: regatul tău este împărţit şi dat Mezilor şi Perşilor”.

²⁹Atunci Baltazar a dat poruncă şi l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură şi i-au pus lanţ de aur pe grumaz; şi s’a dat de veste că el este al treilea dregător în regat.

³⁰În aceeaşi noapte, Baltazar, regele caldeu, a fost ucis.