Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Maleahi 2 Bible Online

Maleahi 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Maleahi 2

¹Şi acum, o, preoţilor, porunca aceasta este pentru voi:

²Dacă nu veţi asculta şi dacă nu veţi pune la inimă să daţi slavă numelui Meu, zice Domnul Atotţiitorul, atunci voi trimite peste voi blestem, şi blestem voi aduce peste binecuvântarea voastră şi o voi blestema, iar binecuvântarea voastră o voi risipi şi ea nu va fi întru voi, fiindcă voi nu puneţi aceasta la inimă.

³Iată, Eu vă voi întoarce spatele şi voi împroşca scârna peste feţele voastre, anume scârna sărbătorilor voastre[1]; şi totodată vă voi lua de-aici.

⁴Şi veţi cunoaşte că Eu sunt Cel ce v’a trimis această poruncă, pentru ca ea să fie legământul Meu cu fiii lui Levi[2], zice Domnul Atotţiitorul.

⁵Legământul Meu cu el[3] a fost de viaţă şi de pace şi i-am dat ca’ntru frică să se teamă de Mine, şi’n faţa numelui Meu să se cutremure.

⁶Legea adevărului era în gura lui, iar pe buzele lui nu se afla nedreptate; în pace umbla cu Mine’n drumul drept şi pe mulţi i-a întors de la nedreptate.

⁷Căci buzele preotului vor păstra cunoaşterea, iar ei din gura lui vor cerceta legea; căci el este sol al Domnului Atotţiitorului.

⁸Dar voi v’aţi abătut din cale şi pe mulţi i-aţi făcut să slăbească în păzirea legii; voi aţi stricat legământul lui Levi, zice Domnul Atotţiitorul.

⁹Iar Eu v’am făcut să fiţi dispreţuiţi şi lepădaţi printre toate neamurile, fiindcă nu aţi păzit căile Mele, ci’n cumpănirea legii aţi cătat la faţa omului[4].

¹⁰Oare nu aveţi voi toţi un singur Tată? Oare nu v’a făcut un singur Dumnezeu? De ce aţi părăsit voi, fiecare, pe fratele său, ca să pângăriţi legământul părinţilor voştri?

¹¹Iuda a fost părăsit, şi urâciune a fost făcută în Israel şi în Ierusalim, de vreme ce Iuda a pângărit sfintele lucruri ale Domnului, cele pe care le-a iubit, şi a cătat spre dumnezei străini.

¹²Domnul îl va da pierzării pe omul care face astfel de lucruri, până la a-l arunca din locaşurile lui Iacob şi dintre cei ce-I aduc jertfă Domnului Atotţiitorului.

¹³Lucrurile pe care Eu le-am urât, voi pe acelea le-aţi făcut; cu lacrimi acopereaţi altarul Domnului, şi cu plâns şi cu suspin ca rod al ostenelilor; se cade oare ca Eu să caut cu preţuire la jertfa voastră sau să primesc prinos din mâinile voastre?

¹⁴Dar voi aţi zis: «De ce?» Fiindcă Domnul a stat mărturie între tine şi femeia tinereţilor tale, pe care tu ai părăsit-o în timp ce ea încă era părtaşa ta [de viaţă] şi femeia legământului tău[5].

¹⁵Şi n’a făcut El bine? – şi era o rămăşiţă a suflării Sale![6] Dar voi aţi zis: «Ce altceva caută Dumnezeu decât o sămânţă?». Voi însă luaţi seama la duhul vostru; şi n’o părăsi pe femeia tinereţilor tale[7]!

¹⁶Iar dacă tu ai izgonit-o din ură – zice Domnul, Dumnezeul lui Israel –, atunci lipsa de credinţă îţi va acoperi cugetele – zice Domnul Atotţiitorul, de aceea luaţi aminte la duhul vostru, şi n’o părăsiţi,

¹⁷voi, cei ce l-aţi întărâtat pe Dumnezeu cu vorbele voastre, dar ziceţi: «Întru ce L-am întărâtat?»: Prin aceea că ziceţi: «Tot cel ce face rău e bineplăcut înaintea Domnului, şi’n unii ca aceştia Îşi află El plăcerea»; şi: «Unde este Dumnezeul dreptăţii?».