Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Matei 23 Bible Online

Matei 23 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Matei 23

¹Atunci le-a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi,

²zicând: „Pe scaunul lui Moise s’au aşezat cărturarii şi fariseii;

³deci, pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi, că ei spun, dar nu fac.

⁴Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte.

⁵Şi toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni; că-şi lăţesc filacteriil[1] şi-şi măresc ciucurii de la poale.

⁶Şi la ospeţe le place să stea în capul mesei, iar în sinagogi pe scaunele cele dintâi

⁷şi să fie salutaţi în pieţe şi numiţi de oameni «Rabbi»[2].

⁸Voi însă să nu vă numiţi «rabbi», căci unul este Învăţătorul vostru, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi.

⁹Şi tată al vostru să nu numiţi pe nimeni pe pământ, căci Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.

¹⁰Nici învăţători să nu vă numiţi, căci Învăţătorul vostru unul este, Hristos.

¹¹Şi cel ce este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.

¹²Iar cel ce se va înălţa pe sine va fi smerit, şi cel ce se va smeri pe sine va fi înălţat.

¹³Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că închideţi împărăţia cerurilor de dinaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce intră nu-i lăsaţi să intre.

¹⁴Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că mâncaţi casele văduvelor, făcând îndelungi rugăciuni de ochii lumii; pentru aceasta mai mare osândă veţi lua[3].

¹⁵Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un prozelit; şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi fiu al gheenei, de două ori mai mult decât voi.

¹⁶Vai vouă, călăuze oarbe, care spuneţi: De se va jura cineva pe templu, nu-i nimic; dar de se va jura pe aurul templului, se leagă pe sine.

¹⁷Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: aurul, sau templul care sfinţeşte aurul?

¹⁸Şi mai spuneţi: De se va jura cineva pe altar, nu-i nimic; dar de se va jura pe darul de pe el, se leagă pe sine.

¹⁹Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: darul, sau altarul care sfinţeşte darul?;

²⁰deci, cel ce se jură pe altar, se jură pe el şi pe toate câte sunt pe el;

²¹iar cel ce se jură pe templu, se jură pe el şi pe Cel ce locuieşte în el;

²²şi cel ce se jură pe cer, se jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el.

²³Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile cele mai grele ale legii: dreptatea, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi, fără ca pe acelea să le lăsaţi;

²⁴călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

²⁵Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru ele sunt pline de răpire şi de ne’nfrânar[4].

²⁶Fariseu orb!, curăţă’ntâi partea dinlăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi cea din afară să fie curată!

²⁷Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că semănaţi cu mormintele văruite, care se arată frumoase pe dinafară, dar înlăuntru sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia.

²⁸Aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi fărădelege.

²⁹Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că voi clădiţi mormintele profeţilor şi le împodobiţi pe ale drepţilor

³⁰şi ziceţi: Dac’am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n’am fi fost părtaşi cu ei la sângele profeţilor!;

³¹aşa încât voi înşivă mărturisiţi că sunteţi fii ai celor ce i-au ucis pe profeţi.

³²Dar voi aţi umplut măsura părinţilor voştri!

³³Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de osânda gheenei?

³⁴De aceea, iată că Eu trimit la voi profeţi şi înţelepţi şi cărturari; dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni, dintre ei veţi biciui în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate’n cetate;

³⁵ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat ce s’a vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-aţi ucis între templu şi altar.

³⁶Adevăr vă grăiesc, veni-vor acestea toate peste neamul acesta!

³⁷Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe fiii tăi aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar voi n’aţi vrut.

³⁸Iată, vi se lasă casa pustie!

³⁹Că vă spun Eu vouă: De acum nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!”