Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Matei 26 Bible Online

Matei 26 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Matei 26

¹Şi după ce a sfârşit Iisus toate cuvintele acestea, le-a zis ucenicilor Săi:

²„Ştiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul Omului Se va da să fie răstignit”.

³Atunci arhiereii şi bătrânii poporului s’au adunat în curtea arhiereului care se numea Caiafa

⁴şi împreună s’au sfătuit ca prin vicleşug să-L prindă pe Iisus şi să-L omoare.

⁵Dar ziceau: „Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare în popor”.

⁶Şi fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul,

⁷a venit la El o femeie având un alabastru cu mir de mare preţ şi l-a turnat pe capul lui Iisus, pe când El şedea la masă.

⁸Şi văzând ucenicii, au murmurat: „Pentru ce risipa aceasta?,

⁹că mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor”.

¹⁰Dar Iisus, ştiindu-le gândul, le-a zis: „De ce-i faceţi supărare femeii? că bun lucru a făcut ea pentru Mine;

¹¹că pe săraci îi aveţi pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi pururea[1].

¹²Că ea, turnând acest mir pe trupul Meu, spre îngroparea Mea a făcut-o.

¹³Adevăr vă spun: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei”.

¹⁴Atunci unul din cei doisprezece, cel numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei

¹⁵le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi, şi eu vi-l voi da în mână?” Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

¹⁶Şi de atunci el căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâna lor.

¹⁷Iar în ziua cea dintâi a Azimelor au venit ucenicii la Iisus şi I-au zis: „Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile?”

¹⁸Iar El le-a zis: „Mergeţi în cetate, la cutare, şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine voi face Paştile, cu ucenicii Mei”.

¹⁹Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus şi au pregătit Paştile.

²⁰Iar când s’a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.

²¹Şi pe când mâncau, Iisus le-a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi Mă va vinde”.

²²Şi ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: „Doamne, nu cumva sunt eu?…”.

²³Iar El, răspunzând, a zis: „Cel care a întins cu Mine în blid, acela Mă va vinde.

²⁴Fiul Omului merge precum este scris despre El. Dar vai acelui om prin care Fiul Omului e vândut; bine-i era aceluia de nu s’ar fi născut”.

²⁵Şi răspunzând Iuda, cel care L-a vândut, I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?…”. Răspunsu-i-a Iisus: „Tu ai zis”.

²⁶Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu”.

²⁷Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: „Beţi dintru acesta toţi,

²⁸că acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi[2], carele pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.

²⁹Şi vă spun Eu vouă că de acum nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu”.

³⁰Şi după ce au cântat imnuri, au ieşit la Muntele Măslinilor.

³¹Atunci Iisus le-a zis: „În această noapte, voi toţi vă veţi poticni întru Mine, că scris este: Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei.

³²Dar după ce voi învia, voi merge mai înaintea voastră în Galileea”.

³³Iar Petru, răspunzând, I-a zis: „Dacă toţi se vor poticni întru Tine, eu niciodată nu mă voi poticni”.

³⁴Zisu-i-a Iisus: „Adevăr îţi spun că în această noapte, mai înainte de a cânta cocoşul, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine”.

³⁵Petru I-a zis: „Chiar de-ar trebui să mor împreună cu Tine, de Tine nu mă voi lepăda”. Şi toţi ucenicii au zis la fel.

³⁶Atunci Iisus a mers împreună cu ei într’un loc numit Ghetsimani şi le-a zis ucenicilor: „Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo ca să Mă rog”.

³⁷Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a prins a se întrista şi a se mâhni.

³⁸Atunci le-a zis: „Întristat de moarte Îmi este sufletul. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine”.

³⁹Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: „Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă pe-alături de Mine paharul acesta!… Dar nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu”.

⁴⁰Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Aşa, un ceas n’aţi fost în stare să privegheaţi împreună cu Mine!

⁴¹Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Că duhul este osârduitor, dar trupul, neputincios”.

⁴²Ducându-Se iarăşi, a doua oară, S’a rugat, zicând: „Părintele Meu, de nu-i cu putinţă să treacă pe-alături de Mine acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta!”

⁴³Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, că le erau ochii îngreuiaţi.

⁴⁴Şi lăsându-i, iarăşi S’a dus şi S’a rugat a treia oară, spunând aceleaşi cuvinte.

⁴⁵Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „De-acum dormiţi şi odihniţi-vă!… Iată, ceasul s’a apropiat şi Fiul Omului Se va da în mâinile păcătoşilor.

⁴⁶Sculaţi-vă să mergem; iată, s’a apropiat cel care Mă vinde…”.

⁴⁷Şi pe când El încă vorbea, iată, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el o gloată mare cu săbii şi cu ciomege, trimişi de arhierei şi de bătrânii poporului.

⁴⁸Iar trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este; prindeţi-l”.

⁴⁹Şi venind îndată la Iisus, I-a zis: „Bucură-te, Învăţătorule!” Şi L-a sărutat.

⁵⁰Iar Iisus i-a zis: „Prietene, pentru ce ai venit?” Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus şi L-au prins.

⁵¹Şi iată, unul dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, şi-a scos sabia şi a lovit pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea.

⁵²Atunci Iisus i-a zis: „Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.

⁵³Sau crezi cumva că nu pot să-L rog pe Tatăl Meu şi să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?

⁵⁴Dar cum se vor plini Scripturile, că aşa trebuie să fie?”

⁵⁵În ceasul acela a zis Iisus către gloată: „Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam învăţând în templu şi n’aţi pus mâna pe Mine.

⁵⁶Dar toate acestea s’au făcut ca să se plinească Scripturile profeţilor”. Atunci toţi ucenicii L-au lăsat şi au fugit.

⁵⁷Iar cei ce L-au prins pe Iisus L-au dus la Caiafa, arhiereul, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii.

⁵⁸Iar Petru L-a urmat de departe, până la curtea arhiereului; şi intrând înlăuntru, şedea cu slugile, ca să vadă sfârşitul.

⁵⁹Iar arhiereii, bătrânii şi tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.

⁶⁰Şi n’au găsit, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. Mai pe urmă însă au venit doi

⁶¹şi au zis: „Acesta a spus: Pot să dărâm templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l zidesc”.

⁶²Şi ridicându-se arhiereul, I-a zis: „Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc aceştia împotriva ta?”

⁶³Dar Iisus tăcea. Şi arhiereul I-a zis: „Juru-te pe Dumnezeu Cel-Viu să ne spui nouă dacă eşti tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”.

⁶⁴Iisus i-a răspuns: „Tu ai zis[3]. Dar vă mai spun Eu vouă: De acum Îl veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Puterii şi venind pe norii cerului”.

⁶⁵Atunci arhiereul şi-a sfâşiat veşmintele, zicând: „A spus o blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum i-aţi auzit blasfemia!

⁶⁶Ce părere aveţi?” Iar ei, răspunzând, au zis: „Vinovat este de moarte!”

⁶⁷Atunci L-au scuipat în obraz şi L-au bătut cu pumnii; iar unii Îi dădeau palme,

⁶⁸zicând: „Profeţeşte-ne, Hristoase, care este cel ce te-a lovit?”…

⁶⁹Iar Petru şedea afară, în curte. Şi o slujnică s’a apropiat de el, zicând: „Şi tu erai cu Iisus Galileeanul!”

⁷⁰Dar el s’a lepădat în faţa tuturor, zicând: „Nu ştiu ce spui”.

⁷¹Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi le-a spus celor de acolo: „Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul!”

⁷²Şi iarăşi s’a lepădat cu jurământ: „Nu-l cunosc pe omul acesta!”

⁷³Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo, i-au zis lui Petru: „Cu adevărat, şi tu eşti dintre ei, că şi graiul tău te vădeşte”.

⁷⁴Atunci el a început a se blestema şi a se jura: „Nu-l cunosc pe omul acesta!”… Şi îndată a cântat cocoşul.

⁷⁵Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, Care-i spusese: „Mai înainte de a cânta cocoşul, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine”. Şi ieşind afară, a plâns cu amar.