Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Matei 8 Bible Online

Matei 8 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Matei 8

¹Şi coborându-Se El din munte, mulţimi numeroase au mers după El.

²Şi iată un lepros, apropiindu-se, I se închina, zicând: „Doamne, dacă vrei, Tu poţi să mă curăţeşti”.

³Şi Iisus, întinzându-Şi mâna, S’a atins de el, zicând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată i s’a curăţit lepra.

⁴Şi i-a zis Iisus: „Ia seama să nu spui la nimeni, ci mergi de te arată preotului şi să duci darul pe care l-a rânduit Moise, să le fie lor mărturie”[1].

⁵Pe când intra în Capernaum s’a apropiat de El un sutaş, rugându-L

⁶şi zicând: „Doamne, servul meu zace slăbănog în casă, cumplit chinuindu-se”.

⁷Şi Iisus i-a zis: „Voi veni şi-l voi vindeca”.

⁸Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci zi numai cu cuvântul şi servul meu se va tămădui.

⁹Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun unuia: Du-te! şi se duce; şi altuia: Vino! şi vine; şi robului meu: Fă asta! şi face”.

¹⁰Auzind acestea, Iisus S’a minunat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevăr vă grăiesc, nici în Israel, n’am aflat atâta credinţă!

¹¹Şi vă spun Eu vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor şedea la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob în împărăţia cerurilor,

¹²iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor[2]”.

¹³Şi i-a zis Iisus sutaşului: „Du-te, să-ţi fie după cum ai crezut!” Şi s’a însănătoşit servul său în ceasul acela.

¹⁴Şi venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri.

¹⁵Şi S’a atins de mâna ei şi ea s’a ridicat şi Îi slujea.

¹⁶Şi făcându-se seară, I s’au adus mulţi demonizaţi şi El a scos duhurile prin cuvânt şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat,

¹⁷ca să se plinească ceea ce s’a spus prin profetul Isaia ce zice: Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat.[3]

¹⁸Şi văzând Iisus mulţimea împrejurul Său, a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.

¹⁹Şi apropiindu-se un cărturar, I-a zis: „Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge”.

²⁰Dar Iisus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi, dar Fiul Omului[4] nu are unde să-Şi plece capul”.

²¹Un altul dintre ucenici I-a zis: „Doamne, dă-mi voie ca mai întâi să mă duc şi să-l îngrop pe tatăl meu”.

²²Iar Iisus i-a zis: „Tu vino după Mine şi lasă-i pe cei morţi să-şi îngroape morţii”.[5]

²³Şi intrând El în corabie, ucenicii Săi L-au urmat.

²⁴Şi, iată, furtună grea s’a făcut pe mare, încât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea.

²⁵Şi venind ucenicii la El, L-au trezit, zicându-I: „Doamne, mântuieşte-ne, că pierim!”

²⁶Şi Iisus le-a zis: „De ce vă este frică, puţin-credincioşilor?” Atunci S’a ridicat, a certat vânturile şi marea şi s’a făcut linişte mare.

²⁷Iar oamenii se mirau, zicând: „Cine este Acesta, că şi vânturile şi marea ascultă de El?…”.

²⁸Şi trecând El dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi ieşind din morminte şi atât de înfricoşători încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea.

²⁹Şi iată că ei strigau, zicând: „Ce este nouă şi Ţi[6], Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Venit-ai aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?”

³⁰Şi la o bună depărtare de ei era o turmă mare de porci care păştea.

³¹Iar demonii Îl rugau, zicând: „Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci”.

³²Şi El le-a zis: „Duceţi-vă!” Iar ei, ieşind, s’au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s’a repezit de pe stâncă’n mare şi a pierit în apă.

³³Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus totul, şi despre cele întâmplate cu demonizaţii.

³⁴Şi iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor.