Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Matei 9 Bible Online

Matei 9 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Matei 9

¹Intrând în corabie, Iisus a trecut dincoace şi a venit în cetatea S[1].

²Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, i-a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule, iertate fie păcatele tale!”

³Dar unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: Acesta blasfemiază.[2]

⁴Şi Iisus, cunoscând gândurile lor, le-a zis: „De ce cugetaţi cele rele în inimile voastre?

⁵Căci ce este mai lesne?: A zice: Iertate fie-ţi păcatele!, sau a zice: Ridică-te şi umblă!?

⁶Dar ca să ştiţi că putere[3] are Fiul Omului pe pământ să ierte păcatele, – i-a zis atunci slăbănogului –: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!”

⁷Şi ridicându-se, s’a dus la casa sa.

⁸Iar mulţimile, văzând acestea, s’au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, Cel ce dă oamenilor[4] o astfel de putere.

⁹Şi trecând Iisus de acolo, a văzut un om care şedea la vamă[5], cu numele Matei, şi i-a zis: „Vino după Mine!” Şi, ridicându-se, a mers după El.

¹⁰Şi pe când şedea El la masă în casa acestuia, iată mulţi vameşi şi păcătoşi[6] au venit şi au şezut la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii Săi.

¹¹Şi văzând fariseii, le-au zis ucenicilor Săi: „De ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?”

¹²Şi auzind El, le-a grăit: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.

¹³Aşadar, mergeţi şi învăţaţi-vă ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n’am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe cei păcătoşi”.

¹⁴Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: „Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?

¹⁵Şi Iisus le-a zis: „Pot oare nuntaşii să se întristeze câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zilele când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti[7].

¹⁶Nimeni nu pune petic de postav nou la o haină veche, căci peticul trage de haină şi se face o ruptură mai rea;

¹⁷nici nu pune vin nou în burdufuri vechi, că altfel burdufurile crapă, vinul se varsă şi burdufurile se pierd; ci vinul cel nou se pune în burdufuri noi şi se păstrează amândouă”.

¹⁸Pe când le spunea El acestea, iată că un dregător[8], venind, I s’a închinat, zicând: „Fiica mea a murit de curând; ci, venind, pune mâna Ta pe dânsa şi va trăi”.

¹⁹Atunci Iisus, ridicându-Se, a mers după el împreună cu ucenicii Săi.

²⁰Şi iată, o femeie care de doisprezece ani avea scurgere de sânge, s’a apropiat de El şi, fiind în spatele Lui, s’a atins de poala hainei Sale;

²¹că zicea în sinea ei: „Doar să mă ating de haina Lui şi mă voi vindeca[9]”.

²²Iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit!” Şi din ceasul acela femeia s’a tămăduit.

²³Şi venind Iisus la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi mulţimea tulburată, a zis:

²⁴„Depărtaţi-vă, căci copila n’a murit, ci doarme”. Dar ei râdeau de El.

²⁵Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară, El a intrat, a luat-o pe copilă de mână şi ea s’a ridicat.

²⁶Şi s’a răspândit această veste în tot ţinutul acela.

²⁷Şi plecând Iisus de acolo, doi orbi se ţineau după El şi strigau şi ziceau: „Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David!”

²⁸După ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: „Credeţi că pot să fac Eu aceasta?” Ei I-au zis: „Da, Doamne!”

²⁹Atunci S’a atins de ochii lor zicând: „Fie vouă după credinţa voastră!”

³⁰Şi s’au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: „Luaţi seama, să nu ştie nimeni”.

³¹Dar ei, ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela.

³²Şi plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon.

³³Şi scoţându-i-se demonul, mutul a vorbit. Iar mulţimile se minunau, zicând: „Aşa ceva niciodată nu s’a arătat în Israel!”

³⁴Dar fariseii ziceau: „Cu domnul demonilor îi scoate pe demoni”.

³⁵Şi Iisus străbătea toate oraşele şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor.

³⁶Şi văzând El mulţimile, I S’a făcut milă de ele, că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n’au păstor.

³⁷Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini.

³⁸Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său”.