Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Luca 2 Bible Online

Luca 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Luca 2

¹Iar în zilele acelea a ieşit poruncă de la cezarul August să se înscrie toată lumea[1].

²Această înscriere, cea dintâi, s’a făcut pe când Quirinus guverna în Siria.

³Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa.

⁴Şi Iosif s’a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din seminţia lui David,

⁵ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.

⁶Iar pe când erau ei acolo, s’au împlinit zilele ca ea să nască.

⁷Şi L-a născut pe Fiul ei Cel Întâi-Născut[2] şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, fiindcă pentru ei nu era loc la han.

⁸Şi în ţinutul acela erau păstori care stăteau pe câmp şi-şi păzeau turma făcând noaptea de strajă.

⁹Şi iată, îngerul Domnului a stat lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor şi ei s’au înfricoşat cu frică mare.

¹⁰Şi îngerul Domnului le-a zis: „Nu vă temeţi. Că, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul;

¹¹că’n cetatea lui David vi S’a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul.

¹²Şi acesta vă va fi semnul: Veţi găsi un Prunc înfăşat şi culcat în iesle”.

¹³Şi, deodată, laolaltă cu îngerul s’a văzut mulţime de oaste cerească lăudându-L pe Dumnezeu şi zicând:

¹⁴„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”

¹⁵Iar după ce îngerii au plecat de la ei la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: „Să mergem dar până la Betleem şi să vedem lucrul acesta ce s’a făcut, pe care Domnul ni l-a făcut nouă cunoscut”.

¹⁶Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc culcat în iesle.

¹⁷Şi văzându-L, au vestit cuvântul ce li se grăise despre Copilul Acesta.

¹⁸Şi toţi cei ce au auzit se mirau de cele ce le spuneau păstorii.

¹⁹Iar Maria păstra toate cuvintele acestea, punându-le întru inima ei.

²⁰Şi s’au întors păstorii slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate câte le-au auzit şi le-au văzut aşa cum li se spuseseră.

²¹Şi când s’au împlinit opt zile şi a fost să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, aşa după cum fusese numit de înger mai înainte de a Se fi zămislit El în pântece.

²²Şi când s’au împlinit zilele curăţirii lor după legea lui Moise, L-au dus la Ierusalim ca să-L pună înaintea Domnului[3],

²³aşa cum este scris în legea Domnului, că tot întâi-născutul de parte bărbătească va fi închinat Domnului[4];

²⁴şi ca să dea jertfă, aşa cum s’a zis în legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.

²⁵Şi iată, era în Ierusalim un om cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel; şi Duhul Sfânt era peste el.

²⁶Şi i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu-L va vedea pe Hristosul Domnului.

²⁷Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii L-au adus înlăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul legii,

²⁸el L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:

²⁹„Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău,

³⁰că văzură ochii mei mântuirea Ta

³¹pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,

³²Lumină spre descoperire neamurilor şi slavă poporului Tău Israel”.

³³Iar tatăl şi mama Sa se mirau de cele ce se grăiau despre El.

³⁴Şi i-a binecuvântat Simeon şi i-a zis Mariei, mama Sa: „Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi spre semn de împotrivire[5]

³⁵– şi chiar prin sufletul tău va trece sabie –[6] pentru ca gândurile din multe inimi să se descopere”.

³⁶Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer; înaintată în zile multe, ea trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei.

³⁷Văduvă, până la optzeci şi patru de ani, ea nu se depărta de templu, noaptea şi ziua slujind în post şi rugăciuni.

³⁸Şi venind şi ea în chiar ceasul acela, Îi mulţumea lui Dumnezeu şi le grăia despre El tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim.

³⁹Şi când au săvârşit toate cele după legea Domnului, s’au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret.

⁴⁰Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, plin de înţelepciune; şi harul lui Dumnezeu era peste El.

⁴¹Şi părinţii Lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştilor.

⁴²Iar când era El de doisprezece ani, s’au suit la Ierusalim după obiceiul sărbătorii.

⁴³Şi dacă s’au sfârşit zilele, în timp ce ei se întorceau, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim; şi părinţii Lui nu ştiau.

⁴⁴Dar ei, socotind că El este printre călători, au mers cale de o zi; şi L-au căutat printre rude şi cunoscuţi.

⁴⁵Şi, negăsindu-L, s’au întors la Ierusalim căutându-L.

⁴⁶Şi a fost că după trei zile L-au aflat în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i.

⁴⁷Şi toţi cei ce-L auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui.

⁴⁸Şi, văzându-L, au rămas uimiţi, iar mama Sa I-a zis: „Fiule, de ce ne-ai făcut una ca asta? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi”.

⁴⁹Şi El le-a zis: „Cum se face că Mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că întru cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu?[7]”

⁵⁰Şi ei n’au înţeles cuvântul pe care l-a grăit către ei.

⁵¹Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama Sa păstra toate lucrurile acestea întru inima ei.

⁵²Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta, şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni.