Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Luca 5 Bible Online

Luca 5 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Luca 5

¹Şi a fost că pe când mulţimea Îl îmbulzea ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu şi El şedea lângă lacul Ghenizaret,

²a văzut două luntri stând lângă ţărm; iar pescarii, coborâţi din ele, îşi spălau mrejele.

³Şi urcându-Se într’una din luntri, care era a lui Simon, l-a rugat s’o depărteze puţin de la uscat. Şi şezând în luntre, din ea învăţa mulţimile.

⁴Iar când a încetat să vorbească i-a zis lui Simon: „Du-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele să pescuiţi”.

⁵Şi Simon I-a răspuns: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n’am prins nimic; dar după vorba Ta voi arunca mrejele”.

⁶Şi făcând aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele.

⁷Şi le-au făcut semn fârtaţilor lor din cealaltă luntre să vină să le ajute. Şi ei au venit; şi au umplut amândouă luntrile, că mai se afundau.

⁸Şi văzând Simon Petru, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: „Ieşi de la mine Doamne, că sunt om păcătos…”.

⁹Că spaimă îl cuprinsese, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, de pescuitul peştilor pe care îi prinseseră.

¹⁰Tot aşa şi pe Iacob şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau fârtaţii lui Simon[1]. Şi a zis Iisus către Simon: „Nu te teme; de acum înainte vei pescui oameni”.

¹¹Şi trăgând ei luntrile la ţărm şi lăsând totul, I-au urmat Lui.

¹²Şi a fost că pe când era El în una din cetăţi, iată un om plin de lepră; şi văzându-L pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s’a rugat, zicând: „Doamne, dacă vrei, Tu poţi să mă curăţeşti”.

¹³Şi întinzându-Şi mâna, S’a atins de el, zicând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată S’a dus lepra de pe el.

¹⁴Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui: „Ci du-te, arată-te preotului, iar pentru curăţirea ta să aduci jertfă aşa cum a rânduit Moise, să le fie lor mărturie”.

¹⁵Dar vorba despre El se răspândea şi mai mult, şi numeroase mulţimi se adunau să asculte şi să se vindece de bolile lor.

¹⁶Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga.

¹⁷Şi a fost că într’una din zile El învăţa; şi de faţă şedeau farisei şi învăţători ai legii veniţi din toate satele Galileii şi ale Iudeii şi din Ierusalim; şi puterea Domnului era cu El în aceea că El tămăduia.

¹⁸Şi iată că nişte bărbaţi aduceau pe pat un om care era slăbănog şi căutau să-l ducă înlăuntru şi să-l pună înaintea Lui;

¹⁹dar negăsind pe unde să-l ducă, din pricina mulţimii, s’au suit pe acoperiş, şi prin tavan[2] l-au lăsat cu patul în mijloc, în faţa lui Iisus.

²⁰Şi văzând El credinţa lor, a zis: „Omule, iertate îţi sunt păcatele”.

²¹Iar cărturarii şi fariseii au început a cugeta, zicându-şi: „Cine-i acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele decât singur Dumnezeu?”

²²Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, le-a răspuns, zicându-le: „Ce cugetaţi în inimile voastre?

²³Ce este mai uşor, a zice: Iertate îţi sunt păcatele!, sau a zice: Ridică-te şi umblă!?

²⁴Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ să ierte păcatele – i-a zis slăbănogului –: Ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!”

²⁵Şi’n faţa lor ridicându-se de’ndată şi luându-şi patul pe care zăcuse, s’a dus la casa lui slăvind pe Dumnezeu.

²⁶Şi uimire i-a cuprins pe toţi şi-L slăveau pe Dumnezeu; şi s’au umplut de frică şi ziceau: „Minunate lucruri am văzut astăzi!”

²⁷Şi după aceasta a ieşit şi a văzut un vameş, cu numele Levi[3], şezând la vamă, şi i-a zis: „Urmează-Mi!”

²⁸Şi lăsând totul, acesta s’a ridicat şi I-a urmat.

²⁹Şi I-a făcut Levi un ospăţ mare în casa sa. Şi era mulţime multă de vameşi şi de alţii care şedeau cu ei la masă.

³⁰Dar fariseii şi cărturarii lor murmurau şi ziceau către ucenicii Lui: „De ce mâncaţi şi beţi cu vameşii şi cu păcătoşii?”

³¹Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.

³²Eu n’am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă”.

³³Iar ei I-au zis: „Ucenicii lui Ioan ţin posturi dese şi fac rugăciuni; tot aşa şi ai fariseilor; dar ai tăi mănâncă şi beau”.

³⁴Iar Iisus le-a zis: „Puteţi oare să-i faceţi pe nuntaşi să postească în timp ce mirele este cu ei?

³⁵Dar vor veni zile când mirele se va lua de la ei; atunci, în acele zile, vor posti”.

³⁶Le-a spus şi o parabolă: „Nimeni nu rupe petic dintr’o haină nouă şi-l pune la haină veche; altfel, cea nouă se rupe, iar peticul luat din cea nouă nu se potriveşte cu cea veche.

³⁷Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.

³⁸Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra.

³⁹Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea de cel nou, că zice: Mai bun e cel vechi”.