Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Deuteronomul 15 Bible Online

Deuteronomul 15 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Deuteronomul 15

¹În anul al şaptelea[1] vei face iertare.

²Iată care este rânduiala iertării: Vei ierta întreaga datorie pe care ţi-o datorează aproapele tău şi fratele tău; să nu o ceri înapoi, pentru că iertare I s’a chemat Domnului, Dumnezeului tău.

³De la cel străin cere ceea ce-i al tău asupră-i; dar fratelui să-i ierţi datoria pe care el o are către tine.

⁴Că’n mijlocul tău nu va fi sărman (pentru că Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă s’o stăpâneşti ca moştenire)

⁵numai dacă veţi asculta cu luare-aminte glasul Domnului, Dumnezeului vostru, ca să păziţi şi să pliniţi toate poruncile acestea pe care ţi le poruncesc eu astăzi.

⁶Căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta după cum ţi-a spus: tu vei împrumuta[2] neamuri multe, dar tu nu te vei împrumuta; şi peste multe neamuri vei fi stăpân, dar ele pe tine nu te vor stăpâni.

⁷Iar dacă’n ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă, dacă’n vreuna din cetăţile tale va fi’n mijlocul tău cineva sărac, să nu-ţi învârtoşezi inima, nici să-ţi închizi mâna de dinaintea fratelui tău celui lipsit;

⁸dimpotrivă, deschide-ţi mâinile amândouă şi împrumută-l cu oricât îi va trebui şi pentru orice are lipsă.

⁹Ia aminte asupră-ţi, ca nu cumva’n ascunzişul inimii tale să fie gând nelegiuit care să zică: – Se apropie anul al şaptelea, anul iertării…, şi să caţi cu ochi rău asupra fratelui tău celui lipsit şi să nu-i dai; că el va striga’mpotriva ta către Domnul, şi mare păcat va fi întru tine.

¹⁰Dă-i, dă-i şi împrumută-l cu cât îţi cere şi după cum are trebuinţă; iar când îi dai, să nu ţi se strângă inima; că pentru aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, întru toate faptele tale şi’ntru totul, oriunde mâinile tale vor lucra.

¹¹Că săraci nu vor lipsi de pe pământ; de aceea-ţi poruncesc eu ţie să faci această faptă şi-ţi spun: Deschide, deschide-ţi mâna către fratele tău, către săracul tău şi către sărmanul tău din ţara ta!

¹²De ţi se va vinde ţie fratele tău, evreu sau evreică, şase ani îţi va sluji, iar în al şaptelea îl vei lăsa să plece de la tine liber.

¹³Iar când îl vei lăsa să plece de la tine liber, nu-l lăsa să plece cu mâna goală,

¹⁴ci dă-i cu dărnicie din turmele tale şi din grâul tău şi de la teascul tău; după cum te-a binecuvântat pe tine Domnul, Dumnezeul tău, aşa dă-i şi lui.

¹⁵Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo; iată de ce-ţi poruncesc eu ţie să faci fapta aceasta.

¹⁶Iar dacă acela îţi va zice: – Nu mă duc de la tine!…, pentru că te-a’ndrăgit, pe tine şi casa ta, de vreme ce-i este bine la tine,

¹⁷să iei undreaua şi să-i găureşti urechea lipită de canatul uşii, şi-ţi va fi el rob în veci. Tot aşa vei face şi cu slujnica ta.

¹⁸Să nu-ţi vină greu când îl vei lăsa să plece liber de la tine, fiindcă’n şase ani el ţi-a slujit pentru simbria pe un an a unui simbriaş[3]; şi te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, în toate câte vei face.

¹⁹Tot întâi-născutul de parte bărbătească ce se va naşte în cirezile tale şi’n turmele tale îl vei închina Domnului, Dumnezeului tău; cu boul tău cel întâi-născut să nu lucrezi, şi pe întâi-născutul oilor tale să nu-l tunzi.

²⁰Îl vei mânca, tu şi familia ta, an de an, în faţa Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl va alege.

²¹Dacă însă are’n el o meteahnă, dacă-i şchiop sau orb sau rău vătămat, să nu-l jertfeşti Domnului, Dumnezeului tău,

²²ci să-l mănânci în cetăţile tale; atât cel necurat cât şi cel curat pot să-l mănânce, ca pe o căprioară sau ca pe un cerb.

²³Numai sânge să nu mănânci, ci să-l verşi pe pământ precum apa.