Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Deuteronomul 4 Bible Online

Deuteronomul 4 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Deuteronomul 4

¹Şi acum[1], Israele, ascultă hotărârile şi rânduielile pe care vă învăţ eu astăzi să le pliniţi, pentru ca voi să trăiţi şi să vă înmulţiţi şi, intrând, să moşteniţi pământul pe care vi-l dă vouă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

²Să nu adăugaţi nimic la cuvântul pe care vi-l poruncesc eu, nici să lăsaţi ceva din el; păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc eu astăzi.

³Ochii voştri au văzut toate câte a făcut Domnul, Dumnezeul nostru, cu Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul vostru, a nimicit dintre voi pe tot omul care i-a urmat lui Baal-Peor;

⁴dar voi, cei ce v’aţi lipit de Domnul, Dumnezeul vostru, toţi sunteţi vii până în ziua de astăzi.

⁵Iată, v’am învăţat rânduieli şi legi după cum mi-a poruncit mie Domnul, pentru ca voi aşa să le pliniţi în ţara’n care mergeţi s’o moşteniţi.

⁶Le veţi păzi şi le veţi plini, că aceasta este înţelepciunea voastră şi priceperea înaintea tuturor neamurilor care vor auzi vorbindu-se de toate legiuirile acestea şi vor zice: Iată popor înţelept şi iscusit, neamul acesta mare!

⁷Într’adevăr, care este oare marele neam căruia să-i fie dumnezeii atât de aproape aşa cum întru toate ne este nouă Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?

⁸Sau care este marele neam căruia să i se fi dat rânduieli şi hotărâri drepte aşa cum este toată Legea aceasta pe care o pun eu astăzi în faţa voastră?

⁹Bagă de seamă asupră-ţi şi păzeşte-ţi cu putere sufletul; să nu uiţi nimic din lucrurile pe care le-au văzut ochii tăi şi să nu-ţi iasă ele de la inimă în toate zilele vieţii tale; şi să-i înveţi pe fiii tăi şi pe fiii fiilor tăi[2]

¹⁰– ziua în care aţi stătut înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, la Horeb, ziua adunării când mi-a zis mie Domnul: Adună la Mine poporul ca să asculte cuvintele Mele şi să înveţe a se teme de Mine în toate zilele pe care le vor trăi ei pe pământ, şi să-i înveţe şi pe fiii lor!

¹¹Atunci v’aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui; iar muntele ardea cu foc până’n cer[3]; întuneric[4], beznă, vifor, vuiet mare[5]!

¹²Iar Domnul v’a grăit din mijlocul focului[6]; glasul cuvintelor Lui l-aţi auzit, dar vreo asemănare[7] n’aţi văzut; nimic, în afară de glas.

¹³Atunci v’a vestit El legământul Său pe care v’a poruncit să-l pliniţi, adică cele zece porunci pe care le-a scris pe două table de piatră.

¹⁴În vremea aceea mi-a poruncit Domnul să vă învăţ rânduielile şi legile pe care voi să le pliniţi în ţara în care intraţi ca s’o moşteniţi.

¹⁵– Păziţi-vă cu străşnicie sufletele; de vreme ce n’aţi văzut vreo asemănare atunci când Domnul v’a grăit la Horeb, în munte, din mijlocul focului,

¹⁶să nu cădeţi în nelegiuirea de a vă face vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare, nici vreo asemănare, fie ea bărbătească sau femeiască,

¹⁷nici asemănarea vreunei fiare din cele ce sunt pe pământ, nici asemănarea vreunei păsări înaripate care zboară sub cer,

¹⁸nici asemănarea vreunei vieţuitoare ce se târăşte pe pământ, nici asemănarea vreunui peşte din apele de sub pământ.

¹⁹Sau, de vei privi la cer şi vei vedea soarele şi luna şi stelele şi toată podoaba cerului[8], să nu cumva să te’nşeli şi să te închini lor, nici să le slujeşti, lor, celor pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a împărţit tuturor neamurilor de sub cer[9].

²⁰Pe voi însă v’a luat asupră-Şi Dumnezeu şi v’a scos din cuptorul cel de fier[10], din Egipt, ca să-I fiţi Lui popor de moştenire aşa cum sunteţi acum.

²¹Dar Domnul Dumnezeu S’a mâniat pe mine din pricina vorbelor voastre şi S’a jurat că eu nu voi trece Iordanul acesta şi nu voi intra în ţara pe care Domnul Dumnezeu ţi-o dă ţie ca moştenire.

²²Da, eu voi muri în ţinutul acesta; eu nu voi trece Iordanul acela, în timp ce voi veţi trece şi veţi lua în stăpânire pământul acela bun.

²³Luaţi aminte asupră-vă, ca nu cumva să uitaţi legământul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, l-a încheiat cu voi, şi să nu vă faceţi chip cioplit asemănător cu ceva din cele pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-a poruncit [să nu le asemeni][11].

²⁴Căci Domnul, Dumnezeul tău, este foc mistuitor, Dumnezeu gelos[12]!

²⁵Iar de ţi se vor naşte fii şi nepoţi[13] şi dacă, îmbătrânind voi în ţară, veţi săvârşi fărădelege şi vă veţi face orice fel de chip cioplit şi veţi făptui ceea ce e rău în ochii Domnului, Dumnezeului vostru, ca să-L mâniaţi,

²⁶iau ca martori astăzi cerul şi pământul împotriva voastră, că repede şi de tot veţi pieri din ţara spre care treceţi Iordanul ca s’o moşteniţi; nu, multă vreme nu veţi trăi într’însa, ci cu desăvârşire veţi pieri[14].

²⁷Domnul vă va împrăştia prin toate neamurile şi nu veţi rămâne decât puţini la număr în neamurile printre care Domnul vă va risipi.

²⁸Acolo veţi sluji la dumnezei străini, la lucruri făcute de mâini omeneşti din lemn şi din piatră, care nu văd şi nici nu aud, care nu mănâncă şi nici nu simt[15].

²⁹De acolo Îl veţi căuta pe Domnul, Dumnezeul vostru, şi-L veţi afla numai dacă-L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău întru necazul tău,

³⁰atunci când în cele din urmă te vor ajunge toate cuvintele acestea şi te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi glasul Său îl vei auzi;

³¹că Dumnezeu îndurat este Domnul, Dumnezeul tău, Care nu te va părăsi şi nu te va da pierzării şi nici nu va uita legământul ăîncheiatî cu părinţii tăi, acela pentru care li S’a jurat.

³²Întrebaţi zilele care-au fost, cele de dinainte de voi, din ziua când a făcut Dumnezeu om pe pământ, întrebaţi de la o margine a cerului pân’la marginea cerului, întrebaţi dacă s’a mai petrecut vreun lucru tot atât de mare ca acesta şi dacă s’a mai auzit ceva la fel,

³³dacă un neam oarecare a mai auzit vreodată glasul Dumnezeului Celui viu[16] grăind din mijlocul focului, aşa cum l-aţi auzit voi fără să fi murit[17];

³⁴sau dacă Dumnezeu a mai încercat vreodată să vină şi să-Şi ia popor din mijlocul altui popor prin încercări şi prin semne şi prin minuni şi prin război şi prin mână tare şi prin braţ înalt şi prin vedenii mari[18], aşa cum Domnul, Dumnezeul nostru, a făcut în Egipt în faţa ochilor tăi,

³⁵pentru ca tu să ştii că Domnul, Dumnezeul tău, doar El este Dumnezeu, şi că’n afară de El un altul nu este.

³⁶Din cer ţi-a făcut auzit glasul Său ca să te înveţe, pe pământ ţi-a arătat focul Său cel mare, iar tu I-ai auzit cuvintele din mijlocul focului.

³⁷Pentru că El i-a iubit pe părinţii tăi şi v’a ales pe voi, urmaşii lor de după ei, şi El însuşi cu puterea Lui cea mare te-a scos din Egipt

³⁸ca să nimicească de dinainte-ţi neamuri mai mari şi mai tari decât tine şi să te ducă’n ţara lor şi să ţi-o dea ţie moştenire, aşa cum o ai astăzi.

³⁹Cunoaşte dar astăzi şi adu-ţi aminte’n inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, El este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi că’n afară de El un altul nu este.

⁴⁰Să-I păzeşti hotărârile şi rânduielile pe care ţi le poruncesc eu astăzi, ca să-ţi fie bine, ţie şi fiilor tăi de după tine, şi să trăiţi îndelungate zile pe pământul pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-l dă pentru totdeauna”.

⁴¹Atunci a ales Moise trei cetăţi de dincolo de Iordan, spre soare-răsare[19],

⁴²pentru ca în ele să poată fugi ucigaşul cel ce fără voie şi-a ucis aproapele, adică fără să-i fi fost aceluia duşman cu o zi sau două înainte; dacă va fugi el în una din aceste cetăţi, va scăpa cu viaţă:

⁴³Beţer, în pustia din şes, pentru cei din Ruben; Ramot, în Galaad, pentru cei din Gad; şi Golan, în Vasan, pentru cei din Manase.

⁴⁴Iată legea pe care Moise a pus-o în faţa fiilor lui Israel.

⁴⁵Şi iată mărturiile, hotărârile şi rânduielile pe care Moise le-a rostit fiilor lui Israel în pustie, când au ieşit din Egipt,

⁴⁶dincolo de Iordan, în vale, faţă’n faţă cu Bet-Peorul, în ţara lui Sihon, regele Amoreilor, care a trăit în Heşbon, cel pe care-l bătuseră Moise şi fiii lui Israel după ieşirea lor din Egipt

⁴⁷şi s’au înstăpânit în ţara lui, ca şi în ţara lui Og, regele Vasanului, cei doi regi ai Amoreilor ce se aflau dincolo de Iordan, spre soare-răsare,

⁴⁸de la Aroer, care este pe malul râului Arnon, până la muntele Sihon (adică Hermon),

⁴⁹cu toată Araba de dincolo de Iordan, spre soare-răsare[20], la poalele muntelui Fazga.