Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ioan 16 Bible Online

Ioan 16 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ioan 16

¹Pe acestea vi le-am grăit ca să nu vă poticniţi[1].

²Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.

³Şi pe acestea le vor face, pentru că nu L-au cunoscut pe Tatăl Meu, şi nici pe Mine.

⁴Iar pe acestea vi le-am grăit pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Dar nu vi le-am spus de la’nceput, pentru că eram cu voi.

⁵Acum însă Mă duc la Cel ce M’a trimis, şi nimeni din voi nu Mă întreabă: Unde Te duci?

⁶Ci pentru că v’am grăit acestea, întristarea v’a umplut inima.

⁷Dar vă spun Eu vouă adevărul: De folos vă este ca Eu să Mă duc. Că dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi.

⁸Şi El, odată venit, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată[2]:

⁹de păcat, pentru că ei nu cred în Mine;

¹⁰de dreptate, pentru că Eu Mă duc la Tatăl Meu, iar voi nu Mă veţi mai vedea;

¹¹şi de judecată, pentru că stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.

¹²Încă multe am a vă spune, dar nu le puteţi purta acum.

¹³Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul[3]; că nu de la Sine va grăi, ci cele ce va auzi va grăi şi pe cele viitoare vi le va vesti.

¹⁴Acela Mă va slăvi, pentru că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.

¹⁵Toate câte le are Tatăl, ale Mele sunt; de aceea am zis că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.

¹⁶Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl”.

¹⁷Atunci unii dintre ucenicii Săi ziceau între ei: „Ce este aceasta, că ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea; şi că: Mă duc la Tatăl?”

¹⁸Deci ziceau: „Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce grăieşte…”.

¹⁹Iisus a cunoscut că voiau să-L întrebe şi le-a zis: „Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea?

²⁰Adevăr, adevăr vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.

²¹Femeia, când e să nască, se întristează, pentru că i-a sosit ceasul; dar după ce naşte copilul nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s’a născut om pe lume.

²²Aşadar, şi voi sunteţi trişti acum, dar Eu iarăşi vă voi vedea şi inima voastră se va bucura şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.

²³Şi în ziua aceea nu Mă veţi mai întreba nimic. Adevăr, adevăr vă spun: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da.

²⁴Până acum nimic n’aţi cerut în numele Meu; cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.

²⁵Pe acestea vi le-am grăit în pilde. Va veni ceasul când nu vă voi mai grăi în pilde, ci deschis vă voi vesti despre Tatăl.

²⁶În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu vă zic că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi,

²⁷de vreme ce Însuşi Tatăl vă iubeşte, pentru că voi M’aţi iubit pe Mine şi aţi crezut că Eu de la Dumnezeu am ieşit.

²⁸Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl”.

²⁹Zis-au ucenicii Săi: „Iată că acum grăieşti lămurit şi nu spui nici o pildă;

³⁰acum ştim că Tu pe toate le ştii şi nu ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că de la Dumnezeu ai ieşit”.

³¹Iisus le-a răspuns: „Credeţi acum?

³²Iată, vine ceasul – şi a şi venit – ca voi să vă risipiţi fiecare la ale sale şi pe Mine să Mă lăsaţi singur. Dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine.

³³Pe acestea vi le-am grăit, pentru ca’ntru Mine pace să aveţi. În lume necaz veţi avea; dar îndrăzniţi!: Eu am biruit lumea!”