Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Ioan 21 Bible Online

Ioan 21 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Ioan 21

¹După acestea, Iisus li S’a arătat din nou ucenicilor la Marea Tiberiadei. Li S’a arătat aşa:

²Erau împreună Simon Petru şi Toma, cel numit Geamănul, şi Natanael, cel din Cana Galileii, şi fiii lui Zevedeu şi alţi doi din ucenicii Săi.

³Simon Petru le-a zis: „Mă duc să pescuiesc”. Şi ei i-au zis: „Venim şi noi cu tine”. Şi au ieşit şi s’au suit în corabie, dar în noaptea aceea n’au prins nimic.

⁴Iar dacă s’a făcut dimineaţă, Iisus a stat pe ţărm, dar ucenicii nu ştiau că este Iisus.

⁵Atunci le-a zis Iisus: „Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare?” Ei I-au răspuns: „Nu”.

⁶Iar El le-a zis: „Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi afla”. Deci ei au aruncat-o, şi nu mai puteau s’o tragă de mulţimea peştilor.

⁷Atunci ucenicul acela pe care-l iubea Iisus i-a zis lui Petru: „Domnul este!”[1] Deci Petru, auzind că Domnul este, şi-a încins haina[2], că era dezbrăcat, şi s’a aruncat în mare.

⁸Şi ceilalţi ucenici au venit cu corabia, că nu erau departe de ţărm, ca la două sute de coţi, trăgând mreaja cu peşti.

⁹Deci, când au ieşit la ţărm, au văzut jeratec jos şi peşte pus deasupra, şi pâine.

¹⁰Iisus le-a spus: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum!”

¹¹Simon Petru s’a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari, o sută cincizeci şi trei, şi, atâţia fiind, mreaja nu s’a rupt.

¹²Iisus le-a zis: „Veniţi de prânziţi!” Şi nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Cine eşti Tu?”, ştiind că este Domnul.

¹³A venit Iisus şi a luat pâinea şi le-a dat; şi, de asemenea, şi peştele.

¹⁴Aceasta este acum a treia oară când Iisus li S’a arătat ucenicilor după ce S’a sculat din morţi.

¹⁵Aşadar, după ce au prânzit, i-a zis Iisus lui Simon Petru: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” El I-a zis: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc”. Zisu-i-a lui: „Paşte mieluşeii Mei!”

¹⁶Iisus i-a zis din nou, a doua oară: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti?” El i-a zis: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc”. Zisu-i-a lui: „Păstoreşte oile Mele!”

¹⁷Iisus i-a zis a treia oară: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti?” Petru s’a întristat că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?”, şi I-a zis: „Doamne, Tu pe toate le ştii, Tu ştii că Te iubesc”. Iisus i-a zis: „Paşte oile Mele![3]

¹⁸Adevăr, adevăr îţi spun: Când erai mai tânăr te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni îţi vei întinde mâinile şi altul te va încinge şi te va duce unde tu nu vrei”.

¹⁹Iar aceasta a zis-o însemnând cu ce moarte Îl va preamări el pe Dumnezeu[4]. Şi spunând aceasta, i-a zis: „Urmează-Mă!”[5]

²⁰Dar Petru, întorcându-se, l-a văzut venind în urmă-i pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la Cină se rezemase de pieptul Său şi-I zisese: „Doamne, cine este cel ce Te va vinde?”

²¹Pe acesta deci văzându-l, Petru I-a zis lui Iisus: „Doamne, dar cu el ce va fi?”

²²Zisu-i-a Iisus: „Dacă vreau Eu ca acesta să rămână până voi veni, ce te priveşte? Tu urmează-Mă pe Mine!”

²³Ca urmare, a ieşit cuvântul acesta între fraţi, cum că ucenicul acela nu va muri; dar Iisus nu i-a spus că nu va muri, ci: „Dacă vreau Eu ca acesta să rămână până voi veni, ce te priveşte?”

²⁴El este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea, şi ştim că mărturia lui adevărată este.

²⁵Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s’ar fi scris una câte una, socotesc că lumea aceasta n’ar cuprinde cărţile ce s’ar fi scris. Amin.