Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Faptele Apostolilor 12 Bible Online

Faptele Apostolilor 12 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Faptele Apostolilor 12

¹Şi în vremea aceea regele Irod[1] şi-a întins mâna să le facă rău unora din Biserică.

²Şi l-a ucis cu sabia pe Iacob, fratele lui Ioan[2].

³Şi văzând că e pe placul Iudeilor, a adăugat şi prinderea lui Petru – şi erau zilele Azimelor[3] –

⁴pe carele şi prinzându-l, l-a aruncat în temniţă, dându-l la patru străji de câte patru ostaşi ca să-l păzească, vrând ca după Paşti să-l scoată în faţa poporului.

⁵Aşadar, Petru era păzit în temniţă; iar de către Biserică se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el.

⁶Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea Petru dormea între doi ostaşi, legat cu două lanţuri, iar în faţa uşii paznicii păzeau temniţa.

⁷Şi iată, un înger al Domnului a venit, iar în încăpere a strălucit lumină. Şi lovindu-l pe Petru în coastă, îngerul l-a trezit, zicând: „Scoală-te repede!” Şi lanţurile i-au căzut de la mâini.

⁸Şi i-a zis îngerul: „Încinge-te şi încalţă-ţi sandalele!” Şi el a făcut aşa. Şi i-a zis lui: „Îmbracă-ţi haina şi urmează-mă!”

⁹Şi ieşind, mergea după înger; şi nu ştia că adevărat este ceea ce s’a făcut de către înger, ci i se părea că vede vedenie.

¹⁰Şi trecând ei de straja întâi şi de a doua, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate; şi ea li s’a deschis singură. Şi ieşind, au trecut într’o uliţă, şi deodată îngerul s’a îndepărtat de la el.

¹¹Şi Petru, venindu-şi în sine, a zis: „Acum cu adevărat ştiu că Domnul l-a trimis pe îngerul Său şi m’a scăpat din mâna lui Irod şi din toate câte aştepta poporul Iudeilor”.

¹²Şi chibzuind el, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, cel numit şi Marcu[4], unde mulţi erau adunaţi şi se rugau.

¹³Şi bătând Petru la uşa de la poartă, o slujnică cu numele Roda s’a dus să asculte.

¹⁴Şi cunoscând ea vocea lui Petru, de bucurie n’a deschis uşa, ci a alergat înlăuntru şi a spus că Petru stă în faţa porţii.

¹⁵Iar ei au zis: „Ai înnebunit…”. Dar ea stăruia că aşa este. Iar ei ziceau: „E îngerul lui…”[5].

¹⁶Dar Petru bătea mereu în poartă. Şi deschizându-i, l-au văzut şi au rămas uimiţi.

¹⁷Şi făcându-le semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum l-a scos Domnul pe el din temniţă. Şi a zis: „Spuneţi acestea lui Iacob[6] şi fraţilor! Şi ieşind, s’a dus în alt loc”.

¹⁸Şi dacă s’a făcut ziuă, nu mică a fost tulburarea între ostaşi: „Oare ce s’a făcut Petru?…”.

¹⁹Şi cerându-l Irod şi negăsindu-l, după ce i-a cercetat pe străjeri a poruncit să fie ucişi. Şi el, coborând din Iudeea la Cezareea, a rămas acolo.

²⁰Şi Irod era mânios pe locuitorii din Tir şi din Sidon. Dar ei într’un singur cuget au venit la el; şi înduplecându-l pe Blast, care era cămăraşul regelui, cereau pace; că ţara lor se hrănea din aceea a regelui[7].

²¹Şi într’o anume zi, mai dinainte rânduită, îmbrăcându-se Irod în vestmânt regesc şi şezând în tribună, le vorbea;

²²iar poporul striga: „Glas dumnezeiesc este acesta, nu omenesc!…”[8].

²³Şi îndată îngerul Domnului l-a lovit, pentru că nu lui Dumnezeu I-a dat slavă. Şi mâncându-l viermii, şi-a dat sufletul.

²⁴Iar cuvântul lui Dumnezeu creştea şi se înmulţea.

²⁵Iar Barnaba şi Saul, după ce şi-au îndeplinit slujba, s’au întors de la Ierusalim la Antiohia, luându-l cu ei şi pe Ioan, cel numit Marcu.