Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Romani 15 Bible Online

Romani 15 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Romani 15

¹Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi nu nouă înşine să ne facem plăcuţi;

²ci fiecare din noi să i se facă plăcut aproapelui său în ceea ce este bun spre zidire.

³Că şi Hristos, nu Luişi făcutu-S’a plăcut, ci după cum este scris: Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra Mea.

⁴Fiindcă toate câte mai’nainte s’au scris, spre învăţătura noastră s’au scris, ca prin răbdarea[1] şi mângâierea Scripturilor să avem nădejde.

⁵Iar Dumnezeul răbdării şi-al mângâierii să vă dea vouă ca unii pentru alţii să fiţi într’un gând, potrivit lui Iisus Hristos,

⁶pentru ca toţi laolaltă şi cu o singură gură să-L slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos.

⁷De aceea, primiţi-vă unii pe alţii, aşa cum şi Hristos v’a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.

⁸Căci spun: Pentru adevărul lui Dumnezeu S’a făcut Hristos slujitor al tăierii’mprejur[2], ca să se plinească făgăduinţele date părinţilor.

⁹Cât despre neamuri, ele să-L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, precum este scris: Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri şi numelui Tău îi voi cânta.

¹⁰Şi iarăşi zice: Voi, neamuri, veseliţi-vă cu poporul Său.

¹¹Şi iarăşi: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele.

¹²Şi iarăşi, zice Isaia: Fi-va rădăcina lui Iesei Cel ce Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui.

¹³Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca prin puterea Duhului să prisosiţi[3] întru nădejde.

¹⁴Însă, fraţii mei, şi eu însumi sunt încredinţat asupră-vă că şi voi sunteţi plini de bunătate, plini de toată cunoştinţa, putând şi voi înşivă să vă povăţuiţi unii pe alţii.

¹⁵Dar, fraţilor, v’am scris pe-alocuri mai cu îndrăzneală, spre a vă face să vă aduceţi aminte de harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu,

¹⁶să fiu eu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, preoţeşte slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul[4] neamurilor, sfinţit în Duhul Sfânt, să fie bineprimit.

¹⁷Aşadar, în Iisus Hristos am lauda în cele ce sunt către Dumnezeu.

¹⁸Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n’a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamurilor la ascultare, cu vorba şi cu fapta,

¹⁹cu puterea semnelor şi a minunilor, cu puterea Duhului Sfânt, aşa încât de la Ierusalim şi’mprejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos,

²⁰râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit[5], ca să nu zidesc pe temelia altuia,

²¹ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; şi cei ce n’au auzit de El vor înţelege.

²²E pricina pentru care am şi fost de multe ori împiedicat să vin la voi.

²³Dar acum, nemaiavând loc[6] în aceste ţinuturi şi de multe ori având dorinţa să vin la voi

²⁴când va fi să mă duc în Spania…[7] Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere şi să fiu însoţit de voi acolo, de va fi ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme.

²⁵Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba sfinţilor.

²⁶Căci Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii din Ierusalim.

²⁷Au binevoit şi le sunt datori. Că dacă neamurile s’au împărtăşit de cele duhovniceşti ale lor, datoare sunt şi ele să le slujească în cele trupeşti.

²⁸Aşadar, după ce voi face aceasta şi le voi încredinţa această roadă[8], voi trece în Spania pe la voi.

²⁹Şi ştiu că venind la voi, cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos voi veni.

³⁰Dar vă rog, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru iubirea Duhului, ca împreună cu mine să vă luptaţi în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,

³¹ca să scap de necredincioşii din Iudeea şi ca slujirea mea la Ierusalim să fie bineprimită de către sfinţi,

³²aşa ca prin voia lui Dumnezeu să vin la voi cu bucurie şi’n mijlocul vostru să-mi iau oarecare odihnă[9].

³³Iar Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toţi. Amin!