Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Romani 6 Bible Online

Romani 6 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Romani 6

¹Atunci, ce vom zice? Rămâne-vom oare în păcat ca să se înmulţească harul?

²Ferească Dumnezeu! Noi, cei ce am murit păcatului, cum vom mai trăi în el?

³Oare nu ştiţi că toţi câţi în Hristos ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat?

⁴Aşadar, prin botez ne-am îngropat cu El în moarte, pentru ca, aşa cum Hristos a înviat din morţi prin slava Tatălui, tot astfel şi noi să umblăm întru înnoirea vieţii;

⁵că dacă una cu El ne-am făcut[1] prin asemănarea morţii Lui[2], atunci una vom fi şi prin aceea a învierii Lui,

⁶cunoscând noi aceasta, anume că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, aşa încât trupul păcatului[3] să fie nimicit, pentru ca noi să nu mai fim înrobiţi păcatului;

⁷căci cel ce a murit este eliberat de păcat[4].

⁸Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi via împreună cu El,

⁹ştiind că Hristos, odată înviat din morţi, nu mai moare; asupră-I moartea nu mai are stăpânire.

¹⁰Fiindcă cel ce a murit, păcatului i-a murit o dată pentru totdeauna; iar cel ce trăieşte, lui Dumnezeu Îi trăieşte.

¹¹Aşa şi voi, socotiţi-vă că morţi îi sunteţi păcatului, dar vii lui Dumnezeu întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

¹²Aşadar, să nu domnească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneţi poftelor lui;

¹³nici mădularele[5] voastre să nu le puneţi în slujba păcatului ca arme ale nedreptăţii, ci înfăţişaţi-vă lui Dumnezeu ca vii dintre morţi, şi mădularele voastre ca arme ale dreptăţii în slujba lui Dumnezeu.

¹⁴Fiindcă păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, de vreme ce voi nu sunteţi sub lege, ci sub har.

¹⁵Cum adică?: de vreme ce nu suntem sub lege, ci sub har, oare să păcătuim?… Ferească Dumnezeu!

¹⁶Nu ştiţi oare că dându-vă cuiva ca robi spre supunere, robi îi sunteţi celui căruia vă supuneţi: fie ai păcatului, spre moarte, fie ai ascultării, spre dreptate?

¹⁷Mulţumim însă lui Dumnezeu că voi, cei ce aţi fost robi ai păcatului, din inimă aţi ascultat de regula învăţăturii căreia i-aţi fost încredinţaţi,

¹⁸şi, izbăvindu-vă de păcat, aţi devenit robi ai dreptăţii.

¹⁹– Vorbesc omeneşte[6], având în vedere slăbiciunea trupului vostru[7] –. Că aşa cum mădularele voastre vi le-aţi făcut roabe necurăţiei şi fărădelegii spre fărădelege, tot astfel faceţi-le acum – mădularele voastre – roabe dreptăţii spre sfinţire.

²⁰Căci la vremea când eraţi robi ai păcatului, liberi eraţi dinspre partea dreptăţii[8].

²¹Ca urmare, ce roadă aveaţi atunci?: roade de care acum vă ruşinaţi; pentru că sfârşitul acelora este moartea.

²²Dar acum, eliberaţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţa veşnică.

²³Pentru că plata păcatului este moartea, dar harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică întru Hristos Iisus, Domnul nostru.